Russell Kirk
Imaginația morală
Editura Baroque Books & Arts
Colecția zoon politikon. Texte introductive și selecția eseurilor de Sever Voinescu. Cuvânt de încheiere: Theodor Paleologu. Traducere: Ioana Ieronim, Adriana Bădescu, Loredana Bucuroaia, Bogdan-Alexandru Stănescu, Mihai Moroiu.
Russell Kirk (1918-1994) a fost cel mai important reprezentant al conservatorismului american clasic și a desfășurat o activitate vastă ca teoretician al politicii, moralist, istoric, critic social, critic literar și autor de beletristică.
După studii la Michigan State University și Duke University, Russell Kirk a fost primul american care a obținut în anul 1953 titlul de Litterarum Doctor la St Andrews University, cea mai veche universitate din Scoția și printre cele mai vechi din Marea Britanie. „Mintea conservatoare”, cartea publicată de el în 1953, este considerată fundamentală pentru conservatorismul anglo-saxon, fiind prima lucrare care argumentează serios originea gândirii conservatoare americane ca un corpus de idei coerent și cu mare tradiție culturală.
Lucrurile permanente constituie una dintre temele favorite ale lui Russell Kirk, inspirată în bună măsură de relația de prietenie cu T.S. Eliot, căruia îi consacră, în 1971, volumul Eliot și timpul său: Imaginația morală a lui T.S. Eliot în secolul XX, extrem de important pentru fondul intelectual conservator, dar și pentru istoria literaturii.
„Imaginația morală – scrie Russell Kirk – este cea care ne oferă baza demnității umane și ne învață că suntem mai mult decât niște maimuțe goale. Așa cum sugera Burke în 1790, educația și literatura își pierd sensul dacă sunt lipsite de imaginație morală. Și, așa cum tot el a lăsat să se înțeleagă, spiritul religiei susține dintotdeauna imaginația morală, dar și un întreg set de maniere. În lipsa unei astfel de imaginații, pentru a cita din nou din Burke, ne pomenim alungați «din această lume a rațiunii, a ordinii, a păcii, a virtuții și a penitenței rodnice, în lumea antagonică a nebuniei, a viciilor, a confuziei și a regretelor permanente».“
Ce este această “imaginație morală”? Expresia îi aparține, așadar, lui Edmund Burke și a apărut în cartea lui „Reflecții asupra revoluției din Franța”. Burke descrie distrugerea moravurilor civilizatoare de către revoluționari: „Toată țesătura decentă a vieții trebuie să fie ruptă violent. Toate ideile adăugate în timp, alimentate din cămara unei imaginații morale, pe care o posedă inima, iar înțelegerea o validează, ca necesară pentru a acoperi defectele naturii noastre tremurânde în goliciune și să o ridice la demnitate în propria noastră evaluare, trebuie aruncate în aer ca fiind ridicole, absurde și învechite.
În această așezare a lucrurilor, un rege nu este decât un om; o regină nu este decât o femeie; o femeie nu este decât un animal; și nu un animal de cea mai bună calitate. Toată prețuirea care este arătată sexului în general, ca atare și fără păreri deosebite, trebuie privită ca romanțioasă și prostească… În schema acestei filozofii barbare, care este rodul inimilor înghețate și al gândirilor noroioase, și care sunt tot atât de lipsite de înțelepciune solidă pe cât sunt fără de nici un pic de bun gust și de eleganță, legile trebuie să fie susținute numai de către groaza pe care o inspiră și de către interesul pe care fiecare individ îl poate găsi în ele din punctul de vedere al propriilor speculații sau care se poate revărsa peste ele dinspre interesele sale particulare. În galeriile de mină ale academiei lor, la capătul fiecărui culoar nu vezi nimic altceva decât spânzurători…
Nimic nu e mai sigur decât faptul că moravurile noastre, civilizația noastră, și toate lucrurile bune care sunt legate de aceste moravuri și de această civilizație, au depins de secole, în această lume europeană a nostră, de două principii; mai precis de spiritul onoarei și de spiritul religiei”.
Așadar, „imaginația morală” căreia Russell Kirk i-a dat valoare conceptuală este rezervorul de reguli morale care se găsește în fiecare dintre noi. Mai ales că, susține Kirk, „am fost creați ca ființe morale”.
Volumul cuprinde șaisprezece eseuri publicate în mai multe volume.