Ambasadorul britanic la Bucuresti, Quinton Quayle spune ca este nedumerit de faptul ca, desi politicienii nu sunt corupti, rudele lor se pot imbogati fara explicatie.

“Cum este posibil ca oamenii politici sa fie necorupti, dar rudele devin foarte bogate, fara explicatie?”, a afirmat ieri diplomatul, intr-un interviu pentru Mediafax, referindu-se la articolele de presa care, in ultimele zile, au tratat pe larg situatia averii demnitarilor.

O noua discutie publica despre averile politicienilor a inceputa saptamana trecuta dupa depunerea de catre demnitari a declaratiilor de avere. Dincolo de banii castigati din jocul pe bursa sau vanzari de actiuni, situatia mostenirilor a tinut capul de afis, iar aici primul politician care a tinut prima pagina a fost presedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase. Potrivit propriei declaratii, averea familiei Nastase a crescut cu aproape un milion de euro, dupa ce o matusa a sotiei sale, Tamara Cernasov, i-a lasat o mostenire. Potrivit presei, matusa a cumparat in 1999, cand avea aproape 90 de ani un teren in Voluntari, langa Bucuresti, cu 156 de dolari (145 de euro), desi valoarea sa sepasea de zeci de ori aceasta suma. Acum terenul si alte bunuri evaluate la aproape un milion de euro au fost mostenite de familia Nastase, dupa moartea matusii, anul trecut. Matusa era cunoscuta ca traind modest, intr-o garsoniera. Presa a mai relatat despre o alta matusa a premierului care, tot la batranete, a devenit proprietara unei averi (o vila la Predeal si un apartamet in Bucuresti) evaluata la aproape un sfert de milion de euro.

Ministrul agriculturii Gheorghe Flutur vorbeste si el, in declaratia de avere, despre doua masini pe care le-a primit de la rudele din Germania.

Aratandu-se mirat de bogatia rudelor politicienilor, ambasadorul britanic nu s-a referit la niciun caz precis, insa a apreciat ca nu are impresia ca lupta anticoruptie este expresia unui efort national si nu impartaseste atitudinea conform careia combaterea coruptiei se apropie de final.

Dupa aparitia in presa a unor articole despre averile demnitarilor procurorul general a spus ca averile acestora vor fi verificate de comisii speciale. Ilie Botos a declarat ieri ca Parchetul instantei supreme are obligatia de a verifica “toti indicii de anomalie” in cazurile de declarare a averilor. Botos a afirmat ca la nivelul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) a fost constituita o comisie pentru a analiza informatiile despre modul de dobandire a averilor de catre demnitari, urmand ca, in cazul unor eventuale neconcordante, sa fie sesizata instanta suprema.

Ilie Botos a precizat ca din comisie fac parte doi procurori de la Sectia judiciar civila a Parchetului ICCJ (unul specializat in materie civila si celalalt pe comercial) si unul de la Sectia judiciar penala, ei fiind in coordonarea unui consilier al procurorului general.

Botos a refuzat sa dea detalii despre persoanele vizate de comisie, insa a spus ca toate declaratiile de avere vor fi “evaluate rapid, corect”.

Potrivit legii actuale, controlul averilor apartinand demnitarilor este reglementat prin mai multe acte normative, printre care Legea 115/1996 si Legea 78/2000, carora le-au fost aduse mai multe amendamente.

Potrivit acestor reglementari, la nivelul fiecarei curti de apel exista o comisie pentru verificarea averilor, dar s-a pus problema constituirii unei entitati independente, la nivel national. Potrivit ministrului justitiei Monica Macovei, declaratiile de avere ale demnitarilor vor fi verificate, in viitor, prin intermediul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), in baza unui proiect de lege care va fi prezentat Guvernului spre adoptare pana la sfarsitul acestei luni.

Premierul Calin Popescu-Tariceanu s-a pronuntat si el ieri pentru verificarea averilor printr-o structura care sa functioneze in cadrul ANAF.

Ambasadorul Marii Britanii, a carui tara a detinut presedintia UE vreme de sase luni, in a doua parte a anului trecut, a spus ca Monica Macovei “a facut o treaba remarcabila”, ca si ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga. Insa el a aratat ca la nivelul coruptiei “de zi cu zi” nu se simte o schimbare radicala, iar in ceea ce priveste coruptia la nivel inalt, desi Guvernul a promis rezultate la inceputul anului 2006, aceste rezultate sunt inca asteptate.

Situatia justitiei si coruptia sunt principalele teme care ar putea costa Romania amanarea aderarii cu un an. Situatia va fi evaluata in raportul Comisiei Europene din primavara si in functie de cele consemnate acolo Romania se va integra sau nu in UE la 1 ianuarie 2007. Acest lucru a fost reiterat ieri atat de comisarul pentru extindere Olli Rehn, cat si de ambasadorul Austriei la UE Gregor Woschnagg, a carui tara detine presedintia Uniunii.

Quinton Quayle a explicat ieri obligativitatea combaterii coruptiei, din perspectiva contribuabilului european.

“Romania va primi peste 30 de miliarde de euro in perioada 2007-2013. Aceasta suma echivaleaza cu 3,6 miliarde de euro anual in 2007-2009, adica sase la suta din PIB-ul UE la nivelul anului 2004 si cinci miliarde de euro in 2010-2013, adica 8,5 la suta din PIB-ul UE 2004. Deci, oferim multi bani. Facem o investitie imensa in viitorul Romaniei, pentru ca credem ca Romania se va dezvolta in mod pozitiv. (…) Daca coruptia ramane nerezolvata, cum putem sa credem ca banii nostri vor fi folositi in mod corect. Acesta este motivul care justifica aceste comentarii ale unui ambasador european”, a spus Quayle.

iulian.anghel@zf.ro