Majorarea sancțiunilor pentru companiile care angajează forță de muncă fără forme legale și intensificarea controalelor efectuate de către inspectorii de muncă nu vor reduce munca la negru, atâta timp cât taxele și impozitele pe salarii vor rămâne la același nivel, spun specialiștii. În prezent, se estimează că 1,7 milioane de salariați muncesc la negru.
“Amenda este un factor din arsenalul de elemente necesare combaterii muncii la negru. Dacă nu se umblă la cauze, adică la nivelul ridicat al taxelor și impozitelor pe salarii sau la creanțele pe care le au de plătit firmele de stat la firmele de construcții, atunci amenzile majorate și măsurile de intensificare a controalelor nu sunt suficiente”, a spus Laurențiu Plosceanu, președintele Asociației Române a Antreprenorilor din Construcții (ARACO). La fel ca în alte state, firmele de construcții sunt cele care folosesc cel mai mult forță de muncă la negru, spun oficialii, însă dinamica acestui sector în ultimii trei ani, caracterizată prin investiții amânate sau chiar anulate, a determinat angajatorii să găsească mijloace alternative de a-și plăti muncitorii.
Premierul Emil Boc, care a preluat recent interimatul funcției de ministru al muncii, a spus ieri că are ca obiectiv creșterea numărului contractelor de muncă prin diminuarea muncii la negru și că, în acest sens, a stabilit alături de miniștrii de la Interne și de la Finanțe un program complex de combatere a muncii la negru prin majorarea amenzilor sau sancțiuni penale, aplicabile odată cu intrarea în vigoare a legii de modificare a Codului muncii. De asemenea, Boc a mai precizat că va semna vineri normele metodologice la Legea Zilierilor.
Dacă înainte un angajator primea o amendă de 3.000 – 4.000 de lei/ salariat dacă avea mai puțin de 5 salariați fără forme legale de muncă, începând cu săptămâna viitoare, cuantumul amenzilor aplicate în acest caz va fi cuprins între 10.000 și 20.000 de lei pentru fiecare salariat angajat la negru.
“Personal, nu cred că majorarea cuantumului amenzilor va determina o reducere a fenomenului de muncă la negru. În general, investitorii străini – cei care sunt în general interesați de astfel de modificări legislative – sunt foarte atenți la chestiunile legate de angajați și respectă prevederile legale. Însă micii investitori români, cei care mai folosesc forță de muncă la negru, vor spera în continuare că nu vor veni inspectorii în control, iar dacă vor veni, atunci vor rezolva problema prin alte metode”, a spus Raluca Andrei, avocat partener în cadrul casei de avocatură Portnoi & Associates.
În cazul angajării “la negru” a mai mult de 5 persoane, fapta este considerată infracțiune și este sancționată cu închisoare de la 1 la 2 ani sau cu amendă penală, potrivit noului Cod al muncii.
“Instanța de judecată va putea aplica și pedepse complementare, mergând până la retragerea definitivă a autorizației de funcționare a angajatorului. Se clarifică de asemenea și că angajatorul va trebui să plătească pentru trecut toate sumele datorate, fie direct salariatului, fie diverselor bugete publice în numele și pentru salariat, împreună cu penalități de întârziere și orice alte sume accesorii”, a spus Adelina Iftime, avocat asociat în cadrul casei de avocatură Wolf Theiss, care a mai precizat că înainte folosirea muncii la negru nu era incriminată ca infracțiune.
Noul Cod al muncii aduce și câteva sancțiuni noi pentru angajatorii care nu respectă prevederile legale în cadrul demisiei sau a celor care nu solicită certificat medical la angajare, dar și salariaților care lucrează la negru.
“Cred că majorarea cuantumului amenzilor va duce la o diminuare a muncii la negru, dacă se reglementează și dacă vor fi echipe care să efectueze controale corecte. Însă controalele ar trebui să se facă pe anumite clase de riscuri, pentru că multinaționalele nu-și permit să angajeze forță de muncă la negru, pe când angajatorii din zona construcțiilor, de exemplu, sunt predispuși să angajeze forță de muncă la negru”, a spus Luminița Ristea, managing partner al firmei CRG Nexia, specializată în servicii de audit, contabilitate, consultanță fiscală și consultanță în afaceri.
Ce amenzi prevede noul Cod al muncii:
-
Angajarea a până la 5 persoane fără contract de muncă se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, însă cuantumul total al amenzilor aplicate angajatorului nu poate depăși 100.000 de lei;
-
Cei care angajează peste 5 persoane fără forme legale riscă pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 2 ani sau amenda penală;
-
O persoană care lucrează fără contract de muncă poate primi o amendă cuprinsă între 500 și 1.000 de lei;
-
Dacă angajatorul nu solicită certificat medical la angajare sau dacă nu oferă evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat în cazul unui control al inspecției muncii, riscă o amendă cuprinsă între 1.500 și 3.000 de lei;
-
Angajarea pe un salariu sub nivelul salalariului minim brut sau refuzul de pune la dispoziția inspectorilor de muncă documentele solicitate se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 1 an.