In Statele Unite, Congresul vrea sa-i audieze pe responsabilii unui program secret de ascultare a telefoanelor in vreme ce justitia a deschis o ancheta asupra scurgerilor de informatii secrete referitoare la acest program a carui existenta a fost relevata de New York Times.
Aparent o afacere care priveste justitia, scandalul ascultarii telefoanelor reprezinta prima mare batalie politica a anului, in SUA. Toti pionii sunt pe tabla, pregatiti pentru confruntarea alegerilor de la jumatatea mandatului care vor avea loc in noiembrie: presedintele Bush, care incearca sa castige puncte in numele luptei impotriva terorismului, Congresul, care incearca sa-si spele imaginea patata de mai multe scandaluri in care au fost implicatii cativa deputati, presa, acuzata ca a publicat marturii secrete.
Presedintele George W. Bush si-a dat recent binecuvantarea pentru o ancheta lansata in secret de Departamentul justitiei, care vizeaza sa descopere cine a tradat existenta programului ascultarilor neautorizate ale Agentiei Nationale de Securitate (NSA) pe teritoriul SUA.
Pe 16 decembrie trecut, New York Times releva existenta acestui program “probabil cel mai secret al guvernului american”, dupa cum a afirmat ministrul de justitie Alberto Gonzales. Iata esenta sa: cateva luni dupa 11 septembrie 2001 Bush autorizase NSA sa puna sub ascultare telefoanele date sau primite in SUA fara sa obtina un mandat de la o curte speciala creata in 1978 pentru a pune capat abuzurilor CIA din timpul razboiului din Vietnam.
Congresul vrea acum sa ancheteze aceasta afacere. Republicanul Arlen Specter, presedintele Comisiei de justitie din Senat a promis sa organizeze audieri pentru a clarifica natura si amploarea ascultarilor. Colegul sau, democratul Charles Schumer, cere audierea sefilor actuali ai NSA, precum si a lui Alberto Gonzales, seful justitiei, si a predecesorului sau John Ashcroft.
Ancheta va fi dificil de evitat cu atat mai mult cu cat se stie ca in 2004 adjunctul lui Ashcroft, James Comey, refuzase sa certifice legalitatea ascultarii telefoanelor, fara mandat. Chiar si Ashcroft a ezitat, lucru care a condus la stoparea, pentru cateva luni, a programului. Aceasta rezistenta intalnita la chiar echipa lui Bush arunca umbre asupra argumentului principal al presedintelui: “Programul este legal si necesar. Am fost ales pentru a proteja poporul american si m-am angajat sa folosesc toate resursele disponibile, in cadrul legal, ceea ce si fac”.
Juristii Casei Albe afirma ca ordinul prezidential de ascultare a telefoanelor intra in prerogativele sefului statului in calitatea sa de “comandant suprem” in timp de razboi si ca o rezolutie a Congresului, data dupa 11 septembrie, il autorizeaza sa faca uz de toate mijloacele pentru a apara tara. Democratii obiecteaza afirmand ca rezolutia nu se refera la ascultarea telefoanelor fara mandat.
Este un teren foarte alunecos pentru Bush care in 2004 declara: “In privinta ascultarii telefoanelor este nevoie de ordinul unei curti de justitie, nimic nu s-a schimbat aici”. Sa minti nu este un pacat minor mai ales pentru un presedinte slabit in sondaje si aflat in razboi cu Congresul, la doar cateva luni de o confruntare electorala importanta. Din reflex administratia incearca sa deturneze atentia de la mesager. Ancheta criminala a carei tinta este New York Times se anunta complexa si hazardata. Asta pentru ca jurnalul a ascuns informatia vreme de un an, in numele securitatii nationale si la presiunea presedintelui care i-a convocat la Casa Alba, personal, pe proprietarul ziarului Arthur Sulzberger Jr. si pe directorul redactional Bill Keller.
Este a treia ancheta simultana indreptata impotriva presei si a surselor sale, dupa cea deschisa pentru dezvaluirea identitatii unui spoin al CIA si o alta pornita in noiembrie impotriva divulgarii de catre Washington Post a retelei de inchisori secreta ale CIA in Europa.
Casa Alba ar putea sa-si faca, asadar, inamici pe mai multe fronturi deodata. In fapt, este vorba aici despre acea conceptie a Casei Albe privind “extinderea puterilor prezidentiale” pentru a putea face fata Congresului, justitiei sau mass-media. Este o batalie pentru al carei final Bush, sustinut de vicepresedintele Dick Cheney, pare pregatit sa-si dea foc la corabii asemenea romanilor inaintea unei mari batalii.