O serie de investitori au început în ultimele săptămâni să considere că piețele au reușit să treacă peste cel mai puternic efect pe care criza datoriilor din zona euro l-ar fi putut avea asupra lor, scrie Financial Times.
În condițiile în care percepția investitorilor s-a îmbunătățit în ultima perioadă în ceea ce privește țările cu probleme, situate în așa-numita periferie a zonei euro, și încrederea că piețele încep să-și revină a căpătat proporții din ce în ce mai mari.
Cu toate acestea, având în vedere că există destule incertitudini cu privire la perspectiva economică globală și temeri că ar mai putea apărea probleme în bilanțurile contabile ale băncilor sau în statisticile oficiale, opiniile sunt divizate.
Mai mult, au apărut diferende între americani, ceva mai sceptici, și europeni, mai optimiști în ceea ce privește modul în care problemele țărilor PIGS (Portugalia, Irlanda, Grecia și Spania) se pot răsfrânge asupra altor economii din zona euro.
Kenneth Rogoff, profesor la Harvard, ce a lucrat și ca economist-șef pentru Fondul Monetar Internațional (FMI), este unul dintre pesimiști și, în ansamblu, sintetizează viziunea marii majorități a investitorilor americani. El este convins că europenii se află într-o stare de negare în ceea ce privește amploarea crizei. “Întrebarea care se pune este cât de departe va merge (criza datoriilor – n.red.)? Ce se va întâmpla cu Irlanda și Spania? Dacă (aceste țări – n.red.) vor ajunge pe marginea prăpastiei, germanii vor ajunge să facă lucruri la care nici măcar nu ar fi îndrăznit să viseze. Găsesc că este remarcabil modul în care europenii au convins piețele că totul este sub control”, explică Rogoff.
Americanii cred că BCE procedează greșit
David Leduc, director de investiții în cadrul fondului de investiții american Standish, este de aceeași părere. “Strategia Băncii Centrale Europene de a renunța la politica de stimulare economică suplimentară pare să fie riscantă, având în vedere provocările cu care se confruntă periferia Europei și măsurile de austeritate implementate”, afirmă Leduc.
La polul opus, o serie de economiști și investitori europeni scot în față numai părțile bune. De asemenea, strategii de pe Bătrânul Continent se străduie să evite ca piețele de obligațiuni emise de guvernele din zona euro să fie la un pas de a face implozie, cum s-a întâmplat pe 7 mai anul acesta, cu trei zile înainte ca liderii europeni să lanseze fondul de salvare în valoare de 750 mld. euro.
Don Smith, economist la Londra în cadrul fondului de investiții Icap, explică: “Consider că am trecut de ceea ce putea fi cel mai rău… Putem observa ameliorări pe piețe și există chiar dovezi că măsurile de austeritate din Grecia sunt credibile și funcționează”.
Gary Jenkins, reprezentant al fondului de investiții Evolution Securities, confirmă: “Am trecut de ce era mai rău dacă folosim data de 7 mai ca punct de referință. Atunci, piața a fost pe punctul de a intra în colaps. Sistemul intrase în agonie”.
Trimestrul patru a debutat cu dreptul
Într-adevăr, piețele au transmis începând cu finalul lui septembrie semnale că își revin. Randamentele obligațiunilor țărilor situate la periferia zonei euro au coborât, iar prima de risc pe care investitorii o solicită pentru a prefera aceste titluri în detrimentul echivalentelor germane s-a redus. Mai mult, costul asigurării creditelor guvernamentale, reflectat prin intermediul instrumentelor financiare denumite credit default swap, a coborât.
Indicatorul Eonia, care reprezintă o medie ponderată a dobânzilor pentru toate plasamentele în euro pe o zi făcute de cele mai active bănci, se apropie treptat de pragul de 1%, nivelul la care se situează de altfel în prezent și rata dobânzii de referință a Băncii Centrale Europene.
Acest lucru sugerează faptul că piața începe să se stabilizeze. Ce se va întâmpla însă în viitor și care va fi deznodământul acestei crize, este greu de apreciat chiar și în acest moment, la doi ani după ce turbulențele economico-financiare au ajuns și pe Bătrânul Continent.