Desi oficialii americani se bat cu pumnul in piept ca vor un dolar puternic, actiunile intreprinse de administratia Bush arata exact contrariul.
Oficialii Casei Albe duc o politica destul de riscanta, care insa ar putea sa limiteze deficitul balantei comerciale al SUA, aflat la un nivel foarte ridicat, scrie Wall Street Journal Europe.
Un raport recent a confirmat faptul ca deficitul comercial al SUA s-a redus in martie, pana la un nivel de 48 miliarde de euro, cel mai scazut nivel din ultimele sapte luni, ca urmare a exporturilor record si a reducerii importurilor de petrol, in ciuda preturilor mai crescute.
Administratia prezidentiala condusa de George W. Bush spera ca un dolar slab va mentine acest trend de scadere a deficitului, prin reducerea preturilor importurilor americane si majorarea celor de export.
Insa daca pe piata se simte influenta guvernamentala, iar dolarul este ajutat sa se deprecieze, investitorii ar putea profita de acest lucru, impingand dolarul mult in jos. Acesta este principalul motiv pentru care administratia Bush nu face referire la acest lucru in politica sa, multumindu-se sa preseze China si alte state cu exporturi mari catre SUA sa-si intareasca monedele nationale.
Dolarul si-a inceput deprecierea la sfarsitul anului trecut. De la inceputul lunii aprilie, moneda americana a inregistrat pierderi de valoare mai consistente in fata principalelor monede nationale.
Un dolar mai slab conduce de asemenea la o presiune inflationista pe piata americana. Temerile inflationiste se resimt pe pietele financiare. Ministerul Muncii din SUA a dat un raport potrivit caruia preturile de import au crescut cu 2,1% in aprilie, dupa doua luni in care acestea au scazut, desi acest lucru a fost determinat de pretul ridicat al petrolului, nu de o intarire a dolarului.
Deficitul de cont curent al SUA s-a situat la 6,4% din PIB anul trecut. Deficitul mare, privit ca un potential obstacol in calea cresterii economice, combinat cu o expansiune mai puternica a celorlalte state, ar putea sa conduca la o depreciere a dolarului, respectiv la o reducere a deficitului balantei comerciale.
“Daca vrem sa reducem deficitul comercial pana la un nivel rezonabil, nu vad cum s-ar putea realiza acest lucru fara o depreciere substantiala a dolarului fata de cat mai multe monede nationale”, a declarat Alan Blinder, economist la Princeton University, fost vicepresedinte al Ministerului de Finante din SUA.
Cu toate acestea, economistii sunt de parere ca pierderea din valoare a monedei americane trebuie sa se intinda pe o durata semnificativa de timp pentru a se resimti in bilanturile contabile ale exportatorilor si importatorilor.
Expansiunea economiilor incepe sa prinda contur in Japonia si alte tari, iar vanzarile la export ale americanilor cresc simtitor.
Daca excludem vanzarile de avioane si produsele petroliere, care sunt foarte volatile, exporturile s-au majorat la 59,3 miliarde de euro in luna martie, cu 13,8% peste nivelul anului trecut.
Analistii de la Macroeconomic Advisers, o firma de cercetare in domeniul economic, estimeaza ca deficitul va crestere pana in septembrie, apoi se va afla pe o panta descendenta cel putin pana la finalul anului. Efectul deprecierii dolarului este “mic, dar va prinde contur la inceputul anului viitor”, crede Ken Matheny, economist la firma de consultanta.
Administatia Bush trebuie insa sa fie foarte atenta cum administreaza aceasta situatie. Cu o piata monetara foarte sensibila la orice schimbare in politica guvernului american, orice remarca privind stoparea deprecierii usoare a dolarului sau care va duce la prabusirea monedei americane poate sa alunge investitorii straini ingrijorati de pierderea de valoare in activele denominate in dolari si de incetinirea cresterii economice.
“Dificultatea consta in faptul ca este imposibil sa spui ceva inteligent despre cursul de schimb fara sa risti ca investitorii sa te inteleaga gresit, cu efect direct asupra volatilitatii pietei”, este de parere Kristin Forbes, economist la Institutul tehnologic Massachusetts si fost consilier al lui Bush. Chiar si in conditiile in care oficialii americani nu raspund pe tema deprecierii dolarului, acest lucru poate fi privit in piata ca o imposibilitate a lor de a gasi argumentele necesare, fapt ce poate sa provoace de asemenea un raspuns in piata.
Din acest punct de vedere, administatia a incercat sa nu comenteze pe tema cursului dolarului, respectiv sa incerce toate metodele de a-l deprecia fata de moneda chineza si alte monede nationale ale tarilor cu care SUA inregistreaza deficite comerciale mari. De asemenea a recomandat oficialilor europeni si celor ai Japoniei sa renunte la protectionismul de pe piata fortei de munca, fapt ce ar accelera cresterea economica in aceste zone.
Pentru a nu crea o volatilitate prea ridicata in cursul dolarului, ministrul de finante al SUA, John Snow, a tinut un discurs specific fostei administratii a lui Bill Clinton, o declaratie linistitoare venita intr-o perioada in care toti investitorii stiu ca acesta nu doreste o intarire a monedei americane.
“Un dolar puternic este in interesul natiunii noastre, iar valoarea monedelor nationale ar trebui sa fie determinata de cererea si oferta libera de pe piata ca raspuns la indicatorii economici”, a declarat Snow.
In aceeasi zi in care ministrul de finante american afirma aceste lucruri, dolarul a atins un minim de 28 de ani fata de dolarul canadian si unul de 9 ani fata de moneda sud-coreeana. Atat lira sterlina, cat si moneda unica europeana se aflau in ultima zi de tranzactionare la un nivel record de un an fata de dolar.
Unul din motivele pentru care dolarul se depreciaza este reprezentat de faptul ca Fed ar putea sa puna capat campaniei de crestere a ratei dobanzii de referinta, in timp ce Banca Centrala Europeana si Japonia cel mai probabil vor continua sa ridice ratele de dobanda in viitorul apropiat. Economistii spun ca o rata a dobanzii mai mare conduce la intarirea monedei nationale, pentru ca in acest fel se realizeaza mai multe investitii.