Statele Unite ar putea intra în încapacitate de plată în câteva zile pen­tru că pe 16 mai va fi atinsă limita maximă de în­da­torare a guvernului, moment din care autoritățile nu vor mai avea voie să se împrumute, scrie agenția Thomson Reuters. SUA au ajuns în această situație din cauza neîn­țelegerilor dintre demo­crați și re­pu­blicani pe tema buge­tu­lui și a mo­dalităților de reducere a da­to­riilor.

Din acel moment, SUA ar putea intra în incapacitate de plată până în când cele două tabere vor ajunge la un compromis, iar acest lucru este așteptat să se întâmple cel mai de­vreme în iulie. Intrarea în incapa­citate de plată pentru o zi sau două din cauza atingerii plafonului stabilit pentru datorii este denumită default tehnic. O astfel de situație ar avea efecte negative majore asupra siste­mului financiar și impact pe termen lung asupra finanțelor americane, potrivit unei analize a cotidianului canadian Financial Post.

Trezoreria SUA anticipează că guvernul va atinge pe 16 mai limita de 14.300 mld. dolari a dato­riei sta­bi­lită de Congres. Ca procent din PIB, nivelul datoriei SUA este es­ti­mat la 90% din PIB, compa­ra­tiv cu 120% la sfârșitul celui de-Al Doilea Răz­boi Mon­dial. Pentru a preîntâm­pina de­faul­tul, secre­tarul Trezo­reriei SUA Timothy Geithner pre­gă­tește mă­suri speciale de finanțare pen­tru a îm­pinge data la care este atinsă li­mita din mai până la începutul lui august.

Limita datoriei stabilește su­mele pe care Congresul le poate îm­prumuta. Când SUA ating acest plafon, nu va mai putea împrumuta fonduri noi. Concret, limita datoriei reprezintă limita cheltuielilor pe care Congresul le-a autorizat la adoptarea bugetului.

Fără capacitatea de a strâge fon­duri noi, Congresul va trebui ori să reducă din cheltuieli, ori să majoreze taxele. Niciuna dintre aceste opțiuni nu este atrăgătoare într-o economie slăbită, se arată într-o analiză a USA Today. Reducerile de cheltuieli ar trebui să fie atât de mari încât vor afecta, printre altele, plățile către armată sau sistemul de securitate socială.

În cel mai grav scenariu, SUA nu vor putea plăti celor care dețin titluri de stat, de 9.600 de miliarde de dolari, grup care include nu numai investitori străini, ci și fonduri mutuale, fonduri de pensii sau cetățeni.

Acest scenariu “ar fi oribil. Ar reprezenta o uriașă pată pe onoarea americanilor”, a afirmat Jonathan Lemco, analist al firmei de investiții Vanguard.

Neplata unor datorii chiar și pentru o perioadă scurtă de timp va afecta statutul SUA de partener de afa­ceri de încredere și implicit accesul la fonduri, ducând la majo­rarea dobânzilor la titlurile de stat.

Bonitatea fără pată a SUA permite dolarului să fie moneda de rezervă valutară a lumii, adică mone­da în care se fac majoritatea tranzacțiilor internaționale.

Dacă SUA vor fi nevoite să plă­teas­că pentru materii prime în altă valută decât dolarul, va trebui să se con­frunte cu povara fluctuației prețu­rilor, dar și a cursurilor de schimb valutar.

Autoritățile americane ar putea fi nevoite, de asemenea, să majo­re­ze ratele dobânzilor, ceea ce ar împiedica relansarea economiei, zdrobind industria imobiliară, deja slabă, și crescând costurile afacerilor pentru companii.

O analiză a băncii JP Morgan arată, de asemenea, că orice întâr­ziere a plăților din partea Trezo­re­riei va avea cu siguranță un impact sistemic major, cu efecte negative de durată asupra situației financiare a Trezoreriei sau economiei. Princi­pa­la amenințare a unui default al SUA ar fi însă retragerea masivă de capital de pe piețe de genul celei care a urmat prăbușirii Lehman Brothers.