1,7 mil. angajați la negru, dar Inspecția Muncii închide ochii

Unul dintre motivele pentru care rata șomajului înregistrată în România a scăzut în martie sub 6%, ajungând la minimul ultimelor 12 luni, ar putea fi extinderea muncii la negru, în condițiile în care numărul de salariați a scăzut cu 300.000 de persoane în ultimul an.

Astăzi, premierul Emil Boc, care a preluat interimatul funcției de ministru al muncii, se va întâlni cu reprezentanții Ministerului de Interne și cu cei ai Inspecției Muncii, pentru a discuta despre combaterea muncii la negru.

“Se poate ca rata scăzută a șomajului să ascundă și munca la negru. Această posibilitate nu este exclusă, pe măsură ce rata șomajului înregistrată a scăzut, iar rata șomajului măsurată prin sondaj – care surprinde și munca la negru – a crescut. Cred totuși că scăderea ratei șomajului este cauzată de faptul că oamenii nu se mai înregistrează ca șomeri la agențiile pentru ocupare odată cu expirarea beneficiilor”, a spus Nicolae Chideșciuc, economistul-șef al ING Bank.

Statul încasează din contribuții sociale circa 45,8 miliarde de lei (10,9 mld. euro) într-o pe­rioadă de 12 luni, la un cuantum al contribuțiilor de 44% din veniturile brute ale angajaților. Dacă cei 1,68 milioane de români despre care președintele Traian Băsescu a spus că muncesc la negru ar intra în legalitate, statul ar colecta circa 4,5 miliarde de euro din contribuțiile sociale ale angajaților.

Potrivit prevederilor din actualul Cod al muncii, munca la negru este sancționată cu amenzi cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei (2.400 și 4.760 euro) pentru fiecare persoană identificată – în cazul în care un angajator are mai puțin de 5 salariați fără forme legale de muncă – însă o companie nu poate primi o amendă mai mare de 100.000 de lei (23.800 de euro), indiferent de numărul total de angajați la negru.

“Nu se poate depăși cuantumul de 100.000 de lei pentru că astfel s-ar încălca legea contra­vențiilor și până la urmă trebuie să operăm cu textul de lege în vigoare”, a spus Eugen Tifin, purtător de cuvânt în cadrul Inspecției Muncii.

În primele nouă luni ale anului trecut, Inspecția Muncii a dat amenzi în valoare totală de 16,5 milioane de euro, iar cele mai mari amenzi – în valoare de 100.000 de lei (23.800 de euro) fiecare – au fost aplicate firmelor care au angajat forță de muncă la negru. Numai 11 dintre amenzile pentru munca la negru aplicate în primele nouă luni ale anului trecut au avut valoarea maximă de 100.000 de lei.

“Se poate specula o legătură între scăderea ratei șomajului și munca la negru, însă o astfel de corelație nu are argumente instituționale, cel puțin nu la nivelul Inspecției Muncii”, a mai spus Tifin. În 2009 valoarea totală a amenzilor date de Inspecția Muncii a fost de 21,7 mil. euro.

Una dintre companiile care a primit anul trecut amenda maximă pentru folosirea muncii la negru a fost firma de securitate și pază Cosepa, cu sediul în București, care asigură serviciile de pază pentru lucrările de la Autostrada Transilvania. Amenda de 100.000 de lei, acordată de Inspectoratul Teritorial de Muncă din Cluj, a fost motivată de faptul că firma nu a depus la ITM nicio dovadă a existenței contractelor de muncă pentru 50 de agenți de pază de pe autostradă.

Economia nu creează noi locuri de muncă în prezent

Rata șomajului a ajuns la finele lunii martie la 5,92%, în scădere pentru cea de-a 12-a lună consecutiv. Rata șomajului a continuat să se reducă în ultimul an, deși numărul de salariați nu a crescut. Astfel, dacă din martie 2010 până în martie 2011 din statistici au ieșit peste 225.000 de șomeri, numărul salariaților a scăzut cu peste 200.000 de persoane din martie 2010 până în ianuarie 2011, când erau înregistrați mai puțin de 4,1 milioane de salariați (aceasta fiind ultima lună pentru care Institutul Național de Statistică a publicat informații).

În România există două rate ale șomajului: rata șomajului înregistrat și rata șomajului BIM. Rata șomajului înregistrat este calculată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) ca raport dintre numărul mediu de șomeri înregistrați (care trec lunar pe la agențiile de ocupare ca să-și vizeze carnetele de șomaj) și populația activă (9,76 mil. persoane). Rata șomajului BIM, calculată după standardele Biroului Internațional al Muncii, reprezintă raportul dintre numărul mediu de șomeri în sens BIM (persoane cu vârsta de peste 15 ani care îndeplinesc simultan condiții precum: nu au un loc de muncă, își caută de lucru de cel puțin patru săptămâni sau vor să lucreze, deși fac parte din populația inactivă, cum sunt studenții sau pensionarii) și populația activă. Rata șomajului BIM este efectuată trimestrial de către Institutul Național de Statistică, pe baza unei anchete în circa 30.000 de gospodării, în timp ce rata șomajului înregistrat este calculată lunar de către ANOFM, pe baza declarațiilor persoanelor care se înscriu la agențiile de ocupare. De altfel, faptul că analiștii spun că rata șomajului înregistrat nu reflectă situația economică reală este confirmat și de statistici oficiale: datele ANOFM arată că în primele 11 luni ale anului trecut, 570.000 de șomeri au ieșit din statisticile de șomaj pentru că nu și-au reînnoit cererile de locuri de muncă la agențiile pentru ocupare și nu mai apar astfel în evidențele oficiale, pentru că nu-și mai vizează carnetele de șomaj. Repre­zentanții ANOFM au spus totuși că principalul motiv pentru care scade rata șomajului îl reprezintă noile angajări făcute de companii.

“În niciun caz nu se poate spune că în prezent economia creează noi locuri de muncă, mai ales că numărul de salariați a scăzut constant în ultimul an”, a mai spus Chideșciuc.

Un raport recent al ING arată că rata șomajului BIM a crescut până la 7,3% în ultimul trimestru al anului trecut, față de 6,9%, valoarea înregistrată în trimestrul anterior. În aceeași perioadă, rata șomajului înregistrat a scăzut la o medie de 7% de la 7,4%. De aceea, econonomiștii ING se îndoiesc cu privire la scăderea ratei șomajului înregistrat ca fiind un semn al îmbunătățirii activității economice.

“Nu cred că s-ar întâmpla ceva deosebit cu rata șomajului înregistrat dacă Inspecția Muncii ar intensifica controalele sau dacă ar da amenzi mai mari”, a mai adăugat economistul-șef al ING Bank.

Președintele Traian Băsescu a folosit în mai multe discursuri din ultima perioadă cifra de 1,68 milioane de salariați care muncesc la negru, citând o cercetare efectuată de Institutul Național de Statistică (INS). Atât reprezentanții INS, cât și cei ai Inspecției Muncii au spus însă că munca la negru nu poate fi cuantificată ca număr de angajați.