13-15 iunie - scoaterea Romaniei din jocul european

Acum zece ani, in Bucuresti incepeau cele trei zile negre ale Romaniei cand fortele de ordine si, apoi, minerii chemati din Valea Jiului de presedintele Ion Iliescu au reprimat violent manifestatiile din Piata Universitatii, determinand scoaterea tarii noastre din circuitele europene pentru multi ani.

Dupa mineriadele de mai mica amploare din 12 ianuarie si 29 februarie si dupa evenimentele de la Targu Mures din martie, violentele din 13-15 iunie au creat imaginea unei tari salbatice, in care “romanii erau impotriva romanilor”, dupa cum transmiteau televiziunile straine. De atunci, societatea romaneasca traieste drama scindarii in grupuri antagonice, pe criterii sociale, politice si economice.

Concluziile raportului Comisiei parlamentare de ancheta a evenimentelor din 13-15 iunie arata ca mineriada “a produs sistarea unor ajutoare economice, indepartarea unor intreprinzatori straini si o rezerva a Comunitatii Europene fata de Romania cu consecinte greu de estimat”.

Departamentul de Stat al SUA considera atunci ca “actiunile autorizate de presedintele Iliescu si guvernul sau au lovit in inima democratiei”. FMI, Banca Mondiala si investitorii privati au limitat sprijinirea economiei romanesti. Intrarea Romaniei in Consiliul Europei a fost amanata si nu am mai fost inclusi in programul de ajutor al PHARE.

Efectele mineriadei din iunie 1990 au inceput sa se atenueze abia dupa alegerile din 1996. Insa, dupa aceea, odata cu reapropierea Romaniei de Occident, noi evenimente au determinat rezerva organismelor internationale. La inceputul lui 1998 are loc criza Ciorbea, care impiedica semnarea acordului negociat pana atunci cu FMI. Este primul semnal grav ca partidele din coalitia guvernamentala nu au aceeasi agenda. Anul 1999 incepe cu doua noi mineriade, care se prezinta ca adevarate rebeliuni impotriva ordinii de drept. In 2000, investitorii de la FNI manifesteaza violent, iar sistemul bancar este pus sub senmul intrebarii.

Generalul Dan Voinea, seful Parchetelor Militare, a sustinut ieri, la o dezbatere la Grupul pentru Dialog Social, ca represiunea a facut parte dintr-un “plan stabilit la Snagov”, de un grup format din reprezentanti ai FSN. In baza anchetei evenimentelor, el spune ca, din ordinul generalului Athanasie Stanculescu, o parte dintre mineri au fost dusi la o unitate a Armatei si imbracati in haine militare, ale lor fiind preluate de soldati. Asa se explica faptul ca multi “mineri” au stiut unde sunt sediile partidelor si ziarelor anticomuniste, precum si adresele unora dintre liderii Opozitiei.

In aceste conditii, vinovatii s-ar putea gasi in alta parte. Ministrul de Interne Dudu Ionescu a sustinut ieri ca minerii nu au fost decat “simple instrumente in mana celor care decideau atunci”, considerand ca “este de datoria societatii civile sa faca o reparatie morala” fata de aceasta categorie. El crede, insa, ca o noua mineriada de tipul celei din 1990 nu mai este posibila, in ciuda paralelelor facute cu incidentele de la manifestatiile FNI de saptamana trecuta, unde a existat “aceeasi dorinta de manipulare”. Ministrul de Interne a mai spus ca s-a abtinut de la orice interventie in forta in acest caz, pe motiv ca “s-ar fi creat un scandal mediatic”.

Majoritatea participantilor la dezbaterea GDS, organizata de Alianta Civica, Asociatia Victimelor Mineriadelor si Societatea Timisoara, au afirmat ca evenimentele din iunie 1990 sunt o continuare a celor din decembrie 1989.

Generalul Dan Voinea crede ca “exista o legatura intre actiunile represive din iunie 1990, septembrie 1991, decembrie 1989 si cele petrecute in 1944, cand in Romania a venit Divizia Tudor Vladimirescu”, care a impus regimul comunist.

De ce a fost, insa, nevoie de 13-15 iunie, s-au intrebat participantii. Armata era compromisa si toate fortele de represiune erau delegitimate in decembrie 1989, acestea luandu-si revansa sase luni mai tarziu prin operatiunile de reprimare a Pietei Universitatii, sustine sociologul Cristian Parvulescu.

Atat Horia Bernea, directorul Muzeului ?aranului Roman, cat si Osvald Berger, reprezentant al Societatii Timisoara spun ca evenimentele din iunie ne-au indepartat de Occident, intr-un moment in care aveam o presa internationala si conditii externe favorabile. “Cei mai mari castigatori au fost Rusia si cei care erau cu Estul”, a declarat Berger.

Chiar si acum PDSR, creat din nucleul dur al FSN, sustine ca Piata Universitatii a fost “o miscare totalitara de tip legionar, considerand mitingul maraton a ingreunat si incetinit procesul de tranzitie in Romania”.