20% din banii populatiei sunt in 0,1% din conturi

In schimb, vasta majoritate a depozitelor sunt de mica valoare. 95% din depozitele populatiei sunt sub plafonul de 5.000 de euro, insa in acestea sunt concentrate doar 25% din economiile totale ale populatiei. In cazul companiilor, polarizarea spre depozitele de mare valoare este chiar mai mare: 83% din fondurile companiilor stau in depozite de peste 100.000 de euro, desi ca numar acestea reprezinta doar 1,8% din total.

“La companii a avut loc o migrare puternica catre sumele mari. Aceasta in sine induce o anumita vulnerabilitate in ceea ce priveste gestionarea de catre banci a activului si pasivului”, a spus Ion Dragulin, directorul Directiei de stabilitate financiara din Banca Nationala, la un seminar organizat de BNR, Asociatia Romana a Bancilor si Alpha Bank.

In alta ordine de idei, Dragulin noteaza ca desi creditul acordat mediului privat practic a stagnat anul acesta, atat populatia, cat si companiile raman net datoare fata de banci.

Dezechilibrul este generat exclusiv de volumul foarte mare al creditelor in valuta, care depasesc cu mult depozitele in valuta ale populatiei si firmelor.

La lei, situatia este diferita, populatia si companiile avand depozite mai mari decat creditele luate de la banci. “Sectorul nebancar nu are venituri in valuta importante, astfel ca este expus la riscul valutar”, spune Dragulin. Pe de alta parte, directorul Bancii Nationale subliniaza ca situatia datoriilor companiilor nu este foarte bine reflectata doar de datele raportate de bancile locale.

Companiile sunt mult mai indatorate

“Companiile sunt mult mai indatorate decat atesta situatia monetara. Trebuie avute in vedere toate problemele pe care le au, nu doar ce se citeste din bilantul bancar.” Companiile mari s-au imprumutat direct de la bancile straine, in conditiile in care in anii trecuti puteau sa obtina costuri mult mai bune. Chiar bancile locale actionau ca intermediari, incheind contracte in numele bancilor-mama din strainatate.

De asemenea, majoritatea bancilor au ales in anii trecuti sa exporte o parte din creditele din bilant, pentru a-si diminua costurile cu rezervele minime pe care trebuie sa le constituie, potrivit reglementarilor BNR.

Nici creditele cu ipoteca nu sunt imune la probleme

Creditele garantate cu ipoteca, considerate mult mai sigure din punctul de vedere al bancilor, au inceput sa inregistreze probleme la rambursare similare cu cele aparute la creditele fara garantii, odata cu adancirea recesiunii.

“S-a crezut in prima faza a crizei ca segmentul de credite garantate cu ipoteca va avea taria cea mai mare si va fi cel mai bine servit si ca rata restantelor va fi scazuta. A fost asa cateva luni, dupa care lucrurile s-au inrautatit brusc”, spune Dragulin.

BNR remarca inca din toamna trecuta accelerarea deteriorarii portofoliului de credite acordate populatiei fara garantii. In continuare, creditele mai mici de 20.000 de lei, care reprezinta mai putin de un sfert din imprumuturile acordate populatiei, genereaza aproape doua treimi din restante. Ponderea restantelor aparute la creditele mai mari de 20.000 de lei a urcat insa de la 25% in septembrie anul trecut la aproape 37% in septembrie anul acesta.

“Cele care au rezistat cel mai bine au fost companiile, care au intrat in criza cu o intarziere. Au avut probabil resurse pe care sa le consume, iar companiile par a avea interese mai mari in a mentine relatii bune cu creditorii, avand in vedere ca au nevoie permanent de finantare de la banca”, apreciaza Dragulin.