3 ani de la prăbușirea Lehman Brothers

Luni 15 septembrie 2008 Leh­man Brothers, unul din­tre giganții Wall Street-ului, intra în fa­li­ment, după un week-end în care nicio altă bancă nu a vrut să îl cum­­pere, iar statul a preferat să nu îi sară în ajutor. Indicele Dow Jones a scă­zut în acea zi cu 5%, cea mai mare scă­­dere înregistrată într-o singură șe­dință după atacurile de pe 11 sep­tem­brie 2001. Aceasta a fost doar scânteia care avea să aprindă întreaga lume fi­nan­­ciară. Ca urmare, marile economii ale lumii s-au prăbușit în cea mai gravă criză de după cel de-Al Doilea Război Mon­­dial, comerțul a fost îngenun­cheat, iar guvernele au fost forțate să sal­­veze cu bani publici bănci care erau con­­­si­derate prea mari pentru a se pră­buși și coloși industriali precum con­struc­­torii auto General Motors și Chrysler.

La trei ani de la aceste evenimente, lumea se află într-o situație aproape la fel de tensionată. Dacă în epicentrul cu­tre­murului financiar din 2008 au stat sis­temul bancar și piețele financiare ame­ricane, în prezent undele de șoc pornesc din Europa, care se zbate să gă­sească o soluție pentru criza dato­riilor suve­rane. Dacă în 2008 statele se străduiau să salveze instituții, victimele actualei crize sunt chiar statele.

Ani grei

Spre finalul lui 2008 și începutul lui 2009 criza izbucnită pe Wall Street își întinsese tentaculele și ajungea și în Europa de Est. Ungaria a fost prima țară din regiune care a fost nevoită să ceară ajutor de la UE și FMI. Una după alta, pe listă au mai intrat și Ro­mânia, Ucraina și țările baltice.

Anul 2009 a fost anul recesiunii pentru ma­joritatea țărilor și al chel­tu­ie­lilor guvernamentale imense pentru sus­ținerea creșterii care au dus da­toriile publice la niveluri astro­no­mice. Când economiile începeau să se re­dre­seze, în Grecia începea să mo­c­nească criza europeană, căreia poli­ti­cienii îi caută cu disperare o soluție și acum. În 2010 Grecia a fost prima care a picat, iar Europa a fost nevoită să o salveze. Clubul țărilor care au avut nevoie de sus­ținere ex­ternă s-a mărit, lângă Grecia ve­nind Irlan­da și Por­tu­galia.

Acum, ca și în toamna lui 2008, bursele din Europa și SUA zvâcnesc, osci­lând de la scăderi de 4-5% la creș­teri la fel de mari. Doar cauza este dife­rită, iar frica este cuvântul de ordine pe piețe. “America se îneacă în datorii, iar Europa face implozie în condițiile în care problemele din zona euro se intensifică”, spune Gerard Lyons, analist la Standard Chartered.

Lucrurile nu s-au schimbat

Băncile “prea mari pentru a se pră­buși” sunt mai mari ca niciodată ca ur­mare a fuziunilor forțate de criză. Pro­fi­turile industriei financiare depă­șesc pon­derea pe care au avut-o înainte de criză în profitul corpora­țiilor, iar sa­la­riile și bonusurile sunt din nou la niveluri record, scrie The Guar­dian.

Niciunul dintre bancherii care au aruncat pe piață produsele ipotecare care au asfixiat sistemele bancare nu se află la închisoare. Chiar și cei care au avut de-a face cu procese civile au ră­mas nepedepsiți în ochii publicului datorită sumelor mari de bani plătite pentru stingerea litigiilor.

Și cei cu putere de decizie care au adus lumea în pragul dezastrului eco­no­mic au rămas “ima­cu­lați”.

“Când fostul pre­ședinte al băncii cen­trale americane Alan Green­s­pan nu-și ridică salariul de șapte cifre de la PIMCO el își împărtășește înțelep­ciu­nea cu restul lumii la show-uri de tele­viziune”, notează The Guardian.

Totuși criza a schimbat ceva: ba­lan­ța puterii în economia mondială s-a înclinat dinspre țările dezvoltate către cele emergente.

Țările BRICS care acum un de­ce­niu sau două nu aveau mare lucru de spus la masa puterilor economice se gândesc să acorde un ajutor coordonat Europei pentru a trece peste pro­ble­mele care o macină.

Se repetă episodul Lehman în Europa?

Criza financiară din 2008, care a urmat prăbușirii Lehman Brothers, a avut la bază defaulturile pe creditele neperformante subprime de pe piața din SUA în care băncile și alte instituții financiare au investit masiv. În prezent, băncile europene se zbat pe burse din cauza expunerilor masive pe care le au față de datoriile unor state cu probleme de finanțare printre care Grecia și Italia. Cum Grecia se află în pragul falimentului, iar dificultățile Italiei se acutizează, aceste datorii pot deveni la fel de nocive pentru bănci cum au fost împrumuturile ipotecare pentru instituțiile de credit americane.

“Teoretic se poate întâmpla, dar n-aș compara evenimentul cu falimentul Lehman. Situația este puțin diferită în condițiile în care piețele sunt mai bine informate decât erau atunci. În 2008 șocul a venit foarte brusc. Astăzi se poate conta și pe experiența acumulată între timp. Însă pericolul există. Cred că băncile centrale vor putea să îndulcească pastila, pot lua măsuri care să facă mai puțin distructiv un astfel de eveniment”, a spus analistul economic Laurian Lungu.

Și atunci, ca și acum, conducerile băncilor se grăbeau să dea asigurări că au situația sub control. În februarie 2007 acțiunile Lehman atingeau nivelul record de 86,18 dolari, ceea ce ducea capitalizarea de piață a băncii la 60 mld. dolari. La puțin timp au început să apară însă primele semne de prăbușire a pieței imobiliare. Pe 14 marie 2007, la o zi după ce acțiunile Lehman au înregistrat cea mai mare scădere de o zi din ultimii cinci ani din cauza îngrijorărilor că defaulturile în creștere vor afecta profitabilitatea instituției, compania a raportat rezultate record pentru primul trimestru fiscal. Înainte de anunț, directorul financiar a asigurat că riscurile creditelor ipotecare sunt sub control și vor avea un impact minim asupra veniturilor. El a mai declarat că nu crede că problemele de pe piața subprime se vor propaga în restul pieței imobiliare afectând astfel economia.

În Europa, marile bănci dau asigurări că pot acoperi expunerile pe care le au la datoriile Greciei. Însă investitorii nu mai au încredere în bănci și acțiunile instituțiilor de credit scad vertiginos. Și în SUA președintele Fed Ben Bernanke a declarat că deținerile băncilor de datorii suverane europene “sunt gestionabile în raport cu capitalul”, potrivit CNBC. Bogdan Cojocaru