4,6 milioane de profesori si elevi asteapta finalul meciului „legea educatiei”

Disputa pe marginea noii legi a educatiei a frant, pana la urma, si universitatile. In timpul dezbaterilor premergatoare transmiterii catre Parlament a proiectului, cei mai multi dintre profesorii Universitatii Bucuresti s-au abtinut atunci cand nu au aprobat proiectul. Universitatea din Cluj (Babes-Bolyai) il respinge insa cu vehementa. Temperamentalul rector al Universitatii, Andrei Marga, vede in acesta sfarsitul autonomiei universitare (careia, trebuie spus, i-a dat un imbold important in vremea in care a fost ministru al invatamantului) si ingenuncherea profesorilor din scoli si gimnazii care nu vor mai fi “titularizati” pe functii, ci vor fi recrutati de consiliile de administratie ale scolilor si universitatilor. La fel sustine si rectorul Universitatii Politehnice Bucuresti, Ecaterina Andronescu.

Ce ar urma sa aduca insa nou viitoarea lege?

In privinta invatamantului universitar, proiectul prevede ca rectorul unei universitati este confirmat de ministru; profesorii vor fi angajati de catre consiliul de administratie al universitatii, avandu-se in vedere nevoile acesteia. Acestor prevederi li se opune PSD si PNL care reclama inregimentarea politica a universitarilor.

In privinta invatamantului liceal, proiectul prevede ca admiterea la liceu se face in functie de media de absolvire a invatamantului obligatoriu si de media obtinuta la evaluarea nationala. Mai mult, liceele pot organiza admitere atunci cand numarul de candidati este mai mare decat numarul locurilor oferite la liceu. In liceu, in decursul unui an, se vor organiza doua sesiuni ale examenului de bacalaureat, iar acesta va putea fi sustinut fara taxa de cel mult doua ori.

In invatamantul gimnazial, la sfarsitul clasei a VI-a, vor fi organizate evaluari la limba si comunicare (limba romana si o limba straina), dar si matematica si stiinte. Dupa finalizarea clasei a IX-a, elevii vor sustine o evaluare nationala transcurriculara la limba romana, o limba straina, matematica si stiinte, precum si o proba practica de evaluare a competentelor de utilizare a calculatorului. Cei care nu au absolvit invatamantul primar si gimnazial si care au depasit ca varsta clasa pe care trebuie sa o urmeze au posibilitatea de a frecventa cursuri de tip “A doua sansa”. Odata cu implinirea varstei de 18 ani, obligatia de a frecventa invatamantul de 10 clase la forma de zi se incheie.

In invatamantul primar, educatia obligatorie cuprinde 10 clase, fiind format din clasa pregatitoare si clasele I-IX (patru ani de scoala primara si cinci de invatamant gimnazial). Vor avea loc evaluari scolare la finalul clasei pregatitoare, a II-a si a IV-a, ce vor fi incluse in portofoliul educational.

Acestei noi structuri i se opune PSD care sustine ca este o ineptie ca invatamantul obligatoriu sa se opreasca la noua clase (eliminam aici clasa pregatitoare) in loc de zece, in prezent, intrucat, dupa cum afirma fostul ministru al educatiei, Ecaterina Andronescu, acest lucru va conduce la abandonarea timpurie a scolii mai ales in randul copiilor din mediul rural.

Insa nimeni nu a venit pana in prezent cu explicatii solide la realitatea prezenta – anume ca, in 2009, 20% dintre elevi au parasit scoala nu dupa finalul clasei a X-a, ci dupa sfarsitul clasei a opta.

Mai departe: poate fi pus doar pe seama saraciei sau a dezintersului faptul ca ponderea populatiei de 22 de ani care a absolvit cel putin liceul era, in 2007, de 66,5% in Romania, fata de media UE de 77,1%? Si ca doar in jur de 11% din populatia Romaniei are studii superioare?

Intreaga dezbatere din jurul acestui proiect de lege nu a explicat aceste lucruri simple. Si nu este inca pe deplin explicat de ce, de pilda, Romania nu are nicio universitate intre primele 500 de universitati din lume. Daca explicatia este ca invatamantul romanesc este pur si simplu slab, va fi el cu adevarat intarit prin schimbarile propuse, cum crede ministrul Daniel Funeriu?

Nici sindicatele nu sunt multumite de proiect. Presedintele Federatiei “Spiru Haret”, Gheorghe Isvoranu, sustine ca proiectul este in detrimentul elevilor si elimina drepturile salariatilor din educatie, intrucat ei vor depinde in totalitate de consiliile de administratie ale scolilor.

Recent, ministrul Daniel Funeriu a fost de acord ca actul normativ nu rezolva peste noapte problemele existente in invatamant, dar, spune el, creeaza cadrul in care invatamantul se va dezvolta in cativa ani.

Proiectul a intrat ieri in dezbaterea Comisiei de invatamant a Camerei Deputatilor. Vreme de doua ore, deputatii s-au certat pe tema proiectelor PSD si PNL privind educatia, existand varianta transformarii acestora in amendamente la proiectul Guvernului si cea a discutarii simultane cu acesta.

Deputatul PSD Anghel Stanciu a sustinut ca, daca cele trei proiecte nu se discuta simultan si nu se ajunge la consens, exista riscul ca proiectul PSD – care este in Parlament de mai multa vreme – sa se adopte prin aprobare tacita. Amenintarea este insa fara rost, intrucat ultimul cuvant il are, in acest caz, Senatul.

La randul sau, presedintele Comisiei de invatamant, Cristian Dumitrescu (PSD), a declarat ca el a facut toate eforturile pentru existenta unui consens, mentionand ca nu vrea “un spectacol deplorabil” pe Legea educatiei. Dar spectacolul a inceput deja.

Unde dai si unde crapa: Patima politica pune la grea cumpana prestigiul unei universitati de elita

Noul proiect al legii invatamantului a aprins fitilul unui conflict cu ingrosate nuante politice la una dintre cele mai prestigioase institutii de invatamant din Romania, Babes-Bolyai din Cluj. Rectorul Universitatii, Andrei Marga, si decanul autosuspendat al Facultatii de Stiinte Politice, Catalin Baba, acum secretar de stat in Ministerul Educatiei, doi fosti colaboratori apropiati, isi arunca sageti otravite prin intermediul mass-media, spre nedumerirea celor de pe margine care se intreaba ce motiv oare ar putea sa determine agresivitatea unor personalitati cunoscute din mediul academic.

Marga sustine ca Baba, decanul de la Stiinte Politice si fostul sau sef de cabinet intre 1997 si 2000, nu are studii pentru a preda la aceasta facultate, il acuza de frauda si de conflict de interese, pentru ca ar fi incercat sa-si promoveze sotia, fara ca aceasta sa aiba calificativele necesare. Potrivit CV-ului de pe site-ul UBB, Baba a absolvit Facultatea de Medicina Veterinara si cea de studii politice si administrative. De cealalta parte, Baba sustine ca atacul lui Marga are un suport politic, totul plecand de la legea educatiei, care se afla in dezbaterea Parlamentului.

Evident, apartenenta politica a celor doi nu poate fi ignorata , Marga este liberal, fost ministru al educatiei, sef al departamentului de invatamant din PNL, formatiune aflata acum in opozitie, in vreme ce Baba este la guvernare, in PD-L, el ocupand in trecut pozitia de sef al Cancelariei lui Emil Boc.

De la politica pleaca totul, insa legea educatiei ar fi aprins doar fitilul conflictului, spun surse din mediul academic apropiate de cei doi profesori. “Este o chestiune specifica Universitatii din Cluj. Marga, ca rector, are obiceiul sa se rafuiasca cu angajatii pana la desfacerea contractului de munca. Probabil ca dupa colaborarea lor i-o fi zis lui Baba sa plece de la PD-L, ca il da afara din Universitate, dar daca este sa ne concentram exclusiv pe Legea Educatiei, Marga are dreptate, legea educatiei este o mizerie”, spun sursele citate de ZF.

Ce ii reproseaza Marga lui Baba

Marga (care il ataca dur si pe premierul Emil Boc, profesor la UBB) a sustinut ca Baba ar fi modificat proiectul legii educatiei in folos personal, modificand criteriile privind infiintarea anumitor specializari, dar si ca fostul sau colaborator nu ar avea calificarile necesare pentru a preda la Facultatea de Stiinte Politice si Administrative. Potrivit reprezentantilor UBB, tinerii au, in universitatea clujeana, sanse certe de evolutie – prin efort propriu, cercetare stiintifica proprie, publicatii – si de consacrare si “nimeni nu a fost impiedicat si nimeni nu a fost si nu este intrebat ce afilieri, politice sau nepolitice, are”. “Multi tineri au inteles acest fapt si si-au folosit corect sansele. Altii, venind mai ales din medicina veterinara si alte cateva specialitati, pe fondul creat de initierea, de catre Rectorat, impreuna cu institutii ale S.U.A., in 1994, a Facultatii de Stiinte Politice, nu numai ca nu lucreaza si nu au dat lucrari in disciplinele pe care le predau, dar au cautat si cauta, prin toate mijloacele, sa insele vigilenta profesionala a institutiei, sa corupa si sa falsifice indicatorii propriei activitati, mai nou profitand de functiile in care Emil Boc i-a numit. Avem aici in vedere cazul lui Catalin Baba”, se precizeaza intr-un comunicat al UBB. De cealalta parte, Baba sustine ca Andrei Marga este motivat politic. “Dar, pentru ca este «curajos», nu isi sustine public parerile (a se citi calomniile), ci se ascunde dupa tot felul de structuri (colegii, birouri, oficii). Pentru ca nu poate sa critice legea educatiei (in scrierile sale a sustinut principiile si mecanismele din lege, lucru dovedit si in cazul recentei motiuni asupra educatiei) face abuz de functie si politizeaza o institutie venerabila”, sustine Baba. (Doina Anghel)