A crea înseamnă a distruge

Bucureștii lui Caragiale

Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, Teatrul Metropolis și toate celelalte instituții partenere invită publicul în perioada 9 iunie – 20 septembrie la cele peste 100 de spectacole care se vor desfășura în cadrul Festivalului “Bucureștii lui Caragiale” (foto 1), organizat de Primăria Municipiului București, la inițiativa Primarului General, dr. Sorin Mircea Oprescu.

Această prima ediție a festivalului, organizată cu ocazia centenarului Caragiale, se desfășoară sub motto-ul “100 de ani – 100 de spectacole -100 de personalități” și oferă publicului bucureștean, timp de peste 3 luni, accesul liber la manifestările culturale ce vor reînvia operele marele dramaturg, care vor avea loc, seară de seară, în Centrul Istoric (Intersecția Str. Franceză cu Str. Poștei) și în zona Hala Traian (Str. Prof. Dr. Mihail Georgescu, nr. 24). Pe toată perioada festivalului, va fi publicat ziarul “Bucureștii lui Caragiale”, distribuit gratuit, unde veți găsi interviuri cu artiștii, programul festivalului dar și multe alte surprize. Evenimentul se desfășoară sub înaltul patronaj al Ministrului Culturii. Instituții participante: Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, Teatrul de Comedie, Teatrul Metropolis, Teatrul Masca, Teatrul Nottara, Opera Națională București, Centrul de Creație Arta și Tradiție, Universitatea Naționala de Artă Teatrala și Cinematografică “I.L. Caragiale”, Muzeul Național al Literaturii Române, Biblioteca Metropolitană București, Biblioteca Academiei și Circul Globus.

Cartea cu paginile goale

Cum poți ajunge să fii creativ? O soluție ar fi cea propusă de Keri Smith în Jurnalul meu trăsnit. A crea înseamnă a distruge. (Traducere din limba engleză de Aurelia Ciobanu. Editura Paralela 45, foto 2). Britanicul propune, în volumașul-surpriză care a fost lansat la recentul Târg de carte Bookfest, să fim creativi în scriere și exprimare cu propriul nostru jurnal. Ca atare, propune o carte în care toate paginile sunt goale, pe care cititorul ar trebui să le completeze după cum îl taie capul, după ce citește cele două,trei rânduri tipărite în susul paginii. De pildă, “jurnalul” începe cu o sumă de sfaturi: “1. Ia-l cu tine oriunde mergi. 2. Urmează instrucțiunile de pe fiecare pagină. 3. Ordinea nu contează. 4. Instrucțiunile pot fi interpretate. 5. Experimentează.” Se sugerează să-ți iei jurnalul trăsnit inclusiv la duș! Iar după primele pagini ți se oferă sarcini provocatoare: distruge, mâzgălește, pictează acest jurnal! Completând acest jurnal, cred autorul și editura, veți găsi modalități nebănuite de a vă descoperi, de a scăpa de lipsa de inspirație, de a comunica cu voi înșivă și cu cei din jur. Sfaturile se adresează, firește, oricui, copiilor de la 8 ani în sus, tinerilor și adulților.

Autoarea este o celebră ilustratoare, iar “cartea” ei a fost bestseller pentru New York Times, Amazon.com, Washington Post, People, Hallmark și vândută în milioane de exemplare.

Ceaușescu și Salazar

O foarte interesantă inițiativă a avut Institutul Cultural Român de la Lisabona (ICRL): în perioada 19-22 iunie 2012, în premieră în Portugalia, a organizat un dialog asupra regimurilor totalitare din Estul și Vestul Europei în secolul XX. Istorici și politologi români și lusitani au discutat despre experiența dictaturii, respectiv despre regimurile Ceaușescu și Salazar (foto 3) și importanța memoriei politice. România este unul dintre cazurile paradoxale ale centrului și estului european. Revoluția din decembrie 1989 a înlăturat brusc un regim ce refuza însăși ideea de schimbare. Dar acel moment nu a generat și o dezbatere a trecutului comunist. Timp de aproape un deceniu eforturile de asumare a acestuia au fost limitate. România nu a recurs la practicile de lustrație și nu a inițiat politici semnificative de educare democratică a memoriei. Constituirea Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România a marcat începutul unei noi perioade. În baza concluziilor Comisiei, regimul comunist a fost condamnat oficial în 2006.

Prin proiecții de filme și dezbateri în două orașe-cheie ale Portugaliei, Coimbra și Lisabona, ICR a dorit crearea unei punți de legătură între cele două experiențe politice aflate la antipozii Europei.

Programul a debutat la Coimbra cu două filme documentare găzduite de Teatro da Cerca de São Bernardo. În data de 19 iunie, ora 21h30, filmul portughez “48” al Susanei Sousa Dias a prezentat o serie de prizonieri politici din timpul celor 48 de ani de dictatură salazaristă. În data de 20 iunie, ora 21h30 “Amfiteatre și închisori” de Nicolae Mărgineanu, a adus în prim-plan închisoarea politică de la Pitești, cea mai cumplită din perioada comunistă. Filmele au fost fi însoțite de comentarii de specialitate.

Adrian Cioflâncă a susținut, pe 21 iunie, conferința “Coming to Terms with Dictatorial Past: Lessons from Romania”. În Lisabona, Fundația Mário Soares găzduiește astăzi, de 22 iunie, la ora 18.00, conferința “Démocratie, mémoire et justice morale: la Roumanie confronté son passé communiste” prezentată de prof. Ioan Stanomir. Evenimentul va fi deschis de Mário Soares, fost președinte și prim-ministru al Portugaliei, în calitate de amfitrion.

Atelier cu povești regale

În luna copiilor, Curtea Veche Publishing și Librăria Bastilia au pregătit o surpriză pentru cei mici, aducându-le bucuria de a descoperi mai multe despre lumea regală (foto 4). Sâmbătă, 16 iunie, copiilor le-a fost prilejuită întâlnirea cu Liana Greavu, Asistenta Personală a Alteței Sale Regale Principesa Margareta a României, care le-a povestit mai multe despre Regina Maria și despre viața de la Casa Regală, urmând un atelier de teatru și lectură în jurul volumului “Poveștile Reginei Maria a României”, susținut de artistele Daniela Mișcov și Magda Condurache.

Evenimentul face parte din proiectul Cufărul cu povești inițiat de Librăria Bastilia (Piața Romană, nr. 5, București) și este dedicat copiilor cu vârste între 6 și 12 ani, dar și părinților acestora. Discuția cu Liana Greavu despre Regina Maria și protocolul de la Casa Regală, însoțită de fotografii sugestive, va fi urmată de lectura poveștii “Insula Șerpilor” din volumul cu basme scrise de Regina Maria și de un atelier de teatru interactiv. În partea a doua a atelierului, cei mici vor descoperi pietre prețioase adevărate (safir, lapis lazuli, agat, diamant, onix), așa cum fac și eroii basmului “Insula șerpilor”, după care vor desena un afiș al poveștii.

Sculptură progresivă

Miercuri, 20 iunie, la Fundația TRIADE din Timișoara s-a deschis expoziția “Zidul. Sculptură progresivă” de Alina Buga, în tandem cu Auăleu + Teatru Open air. “Imaginați-vă un depozit care trebuie populat cu fantasmele cotidianului nostru … O lume a câinilor, rânjetelor, grimaselor, duioșiilor și senzualităților de tot felul. Aceasta este expoziția Alinei Buga. 800 kg de lut, 147 de câini, tot atâtea personaje, din care cel puțin 3 sunt politicieni, 588 de labe, 125 de cozi ridicate, 13 lăsate în jos, 13 tăiate, 9 perechi de sâni, un set de aripioare angelice și două perechi de coarne – iată un inventar sumar al depozitului canin marca BUGA.” (Dan Popescu, Doggy Fashion, text la expoziția organizată la Galeria H’art din București, 2004).Vă puteți imagina că această expoziție se potrivește doar cu “Ferma animalelor. Spectacol cu cântec” în care Ionuț Pîrvulescu are un rol porcos și suflă un pic la tubă, alături de Ioan Codrea, care joacă un câine și mai multe roluri mici pe lângă care suflă și în saxofon. Christine Cizmaș este o vacă care cântă la acordeon, Andrei Racolța bagă la chitară și la bass și mai e și măgar, Cari Tibor cântă la pianină electrică si e un pic corb, iar Ovidiu Mihăiță bate la tobe și e cabalin.

Istoria amerindienilor

Această serie (foto 6), prezentată în premieră europeană de către canalul Viasat History, începând cu 18 iulie, ne arată cum poporul amerindian a rezistat curajos în față expulzării de pe pământurile sale și a luptat împotrivă exctincției culturale. Seria reprezintă o colaborare fără precedent între producători amerindieni și non-amerindieni și implică oameni de cultură cu o pregătire deosebită. Este un proiect multi-media plin de provocări, care prezintă istoria locuitorilor native ai americii că fiind o parte importantă a istoriei americane. Prea remarcabilă și prea înălțătoare pentru a putea fi uitată vreodată. Indienii spun că: “Fiecare trib din această țara a avut o perioadă marcată de orori. Orori absolute. Atunci când oamenii s-au confruntat cu invadatorii, au luptat pentru supraviețuire…

Timp de aproape douăzeci de ani, American Experience a lucrat cu cei mai buni producători de documentare pentru a aduce la viață episoade din trecutul Americii de un impact deosebit. Istoria amerindienilor este o mini-serie originală de documentare ce acoperă 300 de ani, care spune povestea momentelor de cumpănă din istoria Statelor Unite, din perspectivă amerindiană.

Dejun sub iarbă

Sâmbătă 16 iunie, în continuarea ediției a II-a a Stagiunii “Sunetul muzicii”, (organizată de Muzeul Național Peleș, ExcesMusic și Radio România Cultural) s-a desfășurat, în sala de muzică a Castelului Peleș, un un spectacol eveniment, despre căutări și descoperiri lăuntrice – “Dejun sub iarbă”.

Proiectul este o colaborare reușită între instrumentiștii trupei Bourbon Jazz Unit și una dintre cele mai apreciate tinere actrițe – Ioana Flora (foto 7), în jurul versurilor din volumul “Dejun sub iarbă”, scris de poetul Ioan Flora, tatăl artistei. Acest ultim volum antum pare unul premonitoriu – “Dejun sub iarbă”, o parafrază ironică a titlului unui celebru tablou al lui Manet.

În oglinda literaturii

Scriitoarea Rodica Grigore (foto 8), colaboratoare permanentă a “Ziarului de duminică”, a fost distinsă de Filiala USR Sibiu cu premiul “Cartea anului” pentru volumul “În oglinda literaturii”, Editura Limes, 2011, pe care l-am prezentat la începutul anului. Cartea cuprinde texte dedicate unor autori din spații culturale diferite, cu scopul, spune autoarea, “de a evidenția, dincolo de orice posibile deosebiri de factură ori de strcutură, o constantă identificabilă în opera fiecăruia, și anume capacitatea de a crede în adevărul literaturii.” Sunte texte despre Fernando Pessoa și adevărul poeziei, romanul japonez între tradiție și modernitate, scriitura feminină dincolo de feminism, istorie, ficțiune și rememorare în romanul britanic, visul american, fascinația povestirii și câteva portrete neconvenționale. “În majoritatea cazurilor, autorii abordați recurg la strategii asemănătoare pentru a atinge un deziderat – oglindirea, reflectarea, fie în oglinzi reale, fie în oglinda literaturii caracterizează demersul creator al unor scriitori, altfel extrem de diferiți.”Se știe că arta a fost adesea interpretată drept «oglindă» care reproduce, în imagini pasagere, realitatea.”