A doua privatizare în masă din Rusia: statul vinde 900 de companii

După ce ani buni au ținut cu dinții de activele de stat din motive strategice, rușii au ajuns acum în punctul în care și-au dat seama că numai privatizările le mai pot echilibra balanța bugetară.

Rusia a aprobat un plan de privatizare derulat pe o perioadă de cinci ani, cu o valoare totală de 58,5 mld. dolari (42,3 mld. euro), strategia Kremlinului schimbându-se astfel la 180 de grade după un deceniu în care guvernul moscovit a încercat să-și sporească controlul asupra activelor cheie, scrie agenția de presă Thomson Reuters.
Vicepremierul rus Igor Șuvalov a anunțat că guvernul a luat deja decizia finală asupra acestui plan și că în prezent mai este nevoie doar de aprobare din partea președintelui Dmitri Medvedev.

“Potrivit estimărilor inițiale, statul ar putea primi circa 1.800 mld. ruble (42,3 mld. euro – n.red.) din realizarea integrală a pla­nu­rilor de privatizare”, a declarat Șuvalov, adăugând că 900 de companii sunt luate în considerare pentru a fi privatizate. Poate cea mai importantă decizie inclusă în acest plan este “debarasarea” de încă 15% din ac­țiunile gigantului petrolier Rosneft în ur­mă­torii cinci ani, după 2015 statul rus urmând chiar să renunțe la controlul companiei.
Alte mari companii puse pe lista privatizărilor sunt băncile de stat VTB și Sberbank, precum și compania feroviară RZhD, a explicat Șuvalov, adăugând că și transportatorul aerian Aeroflot s-ar putea nu­măra printre companiile vizate. “O decizie finală asupra privatizării aero­portului Șeremetievo din Moscova urmează să fie luată, însă guvernul este pregătit să vândă o anumită participație”, a declarat vicepremierul rus Șuvalov.

Privatizări “pe toate fronturile”
El a adăugat că “privatizările vor avea loc pe toate fronturile; cu alte cuvinte, vom vinde companii deținute în mod direct de Federația Rusă, companii care aparțin provinciilor rusești, dar și companii care sunt controlate de Federația Rusă”.
Pe de altă parte însă, Rusia a exclus privatizarea monopolului de stat responsabil de gestionarea rețelei de conducte pe­troliere, Transneft. “Nu luăm în consi­derare vânzarea acțiunilor Transneft, având în vedere că un asemenea demers nu ar avea un impact (pozitiv – n.r.) asupra evoluției com­paniei”, a spus Șuvalov.
Explicația pentru refuzul de a vinde acțiuni în cadrul acestei companii este simplă.
“Transneft este un instrument pentru controlul sectorului petrolier, chiar dacă alte firme din industrie sunt private”, a declarat Valeri Nesterov, analist pentru banca de investiții Troika Dialog.
Nici compania de telecomunicații Svyazinvest nu este pe lista privatizărilor, însă subsidiara sa Rostelecom, operator de telefonie de lungă distanță, ar putea fi privatizată în cele din urmă.
“Contribuțiile bugetare din privatizări vor fi importante, după cum estimăm noi, însă nu acesta a fost factorul decisiv care a determinat guvernul să ia această măsură”, a declarat Șuvalov.

Anii ’90 au dus companiile de stat pe mâna oligarhilor
Rusia a oprit privatizările după ce vânzările de active de stat s-au derulat haotic în anii ’90, atrăgând critici potrivit cărora ar fi fost o metodă prin care resurse importante au fost date în mâna unor oligarhi la prețuri derizorii.
Cu toate acestea, Kremlinul și-a schimbat recent viziunea, pe fondul im­pactului crizei economice, care a majorat masiv deficitul bugetar. Aceste privatizări ascund de fapt și dorința rușilor de a încuraja investițiile străine.
În perioada anterioară crizei, când prețul petrolului cunoscuse un avans puternic, Rusia consemna creștere eco­nomică robustă, în timp ce balanța bugetară se afla mereu pe excedent. Astfel, auto­ritățile hotărâseră să crească controlul asupra activelor de stat.
Privatizările din anii ’90 au provocat nemulțumire în rândul populației, iar cel care s-a aflat în spatele privatizărilor, fostul vicepremier Anatoli Chubais, a rămas persona non grata pentru mulți dintre rușii de rând.
Arestarea unuia dintre principalii beneficiari ai acestor privatizări, magnatul din industria petrolieră Mikhail Ho­dorkovski, nu a sensibilizat deloc opinia publică.

Ce vând rușii
n 10% din acțiunile băncii VTB în 2011 și încă 10-15% în 2012.
n Acțiunile deținute de banca centrală a Rusiei în cadrul Sberbank.
n 25% din acțiunile companiei maritime Sovkomflot în 2011, urmând ca în 2012-2013 să mai fie vândut un pachet de 25% minus o acțiune.
n Vânzarea a 7,97% din acțiunile companiei hidroelectrice Roshydro până în 2013.
n Vânzări posibile: participații în cadrul transportatorului aerian Aeroflot; 25% plus o acțiune în cadrul companiei feroviare RZhD.