A fi sau a nu fi... alegeri anticipate
Decizia Curtii Constitutionale de a respinge unele articole din pachetul de legi privind justitia si proprietatea a devenit detonatorul alegerilor anticipate. Ceea ce parea o infrangere si un moment de slabiciune al Guvernului este pe cale sa se transforme intr-o ofensiva politica de proportii marca Traian Basescu
Decizia Curtii Constitutionale de a respinge unele articole din pachetul de legi privind justitia si proprietatea a devenit detonatorul alegerilor anticipate. Ceea ce parea o infrangere si un moment de slabiciune al Guvernului este pe cale sa se transforme intr-o ofensiva politica de proportii marca Traian Basescu. Acceptul premierului Tariceanu de a fi numit de doua ori consecutiv prim-ministru, procedura necesara pentru convocarea alegerilor anticipate, reprezinta o veritabila bomba politica. Ea rastoarna practic strategiile tuturor partidelor. Din acest moment viata politica, la putere si in opozitie, se complica excesiv.
In ceea ce priveste puterea, declansarea alegerilor anticipate nu reprezinta chiar un galop de sanatate. Constitutia Romaniei spune foarte clar ca presedintele nu poate dizolva Parlamentul, deci nu poate convoca alegeri anticipate, decat in conditiile in care exista o majoritate parlamentara care sa respinga de doua ori consecutiv o echipa guvernamentala. Prin urmare, nu este suficient ca premierul numit de presedinte sa-si prezinte de doua ori demisia. Or, daca privim raportul de forte din Parlament, daca analizam pozitiile exprimate pana acum de partidele politice, precum si avantajele/dezavantajele care ar decurge pentru fiecare de pe urma anticipatelor, constatam ca nu exista o majoritate favorabila declansarii lor. PSD, evident, nu-si doreste alegeri anticipate, pentru ca ar pierde cel putin o treime din mandate, PRM ar fi de asemenea dezavantajat (chiar daca Vadim braveaza si sustine altceva), Partidul Conservator si-ar semna condamnarea la moarte politica, iar UDMR risca sa nu mai prinda Parlamentul in contextul agitatiei radicalilor. In aceste conditii PNL si PD, singure, nu pot sprijini derularea procedurilor constitutionale pentru convocarea anticipatelor. Sigur, nu pot ignora posibilitatea ca Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu sa fi purtat in prealabil negocieri cu partenerii de coalitie. Dar ipoteza unei intelegeri cu Partidul Conservator este putin probabila, avand in vedere ca obiectul oricarei negocieri pentru PC ar fi garantarea intrarii in Parlament. Daca PNL ar putea fi dispus la un compromis in acest sens, PD si mai ales Traian Basescu nu vor accepta ca Ãsolutia imoralaà sa faca parte din Alianta D.A. (vehiculul electoral obligatoriu in caz de anticipate). Concluzia rationala pe care o tragem de aici e ca fostii umanisti nu intra in planurile lui Basescu.
De asemenea, logica politica spune ca nici cu UDMR nu s-a stabilit un plan comun de bataie. Pe de o parte, Alianta nu-i poate garanta formatiunii lui Marko Bela cele 5 procente necesare reintrarii in Parlament iar, pe de alta parte, UDMR nu are nici un interes sa renunte la pozitia de putere pe care o are in prezent si pe care ar pierde-o in cazul probabil in care Alianta ar obtine 45-50%. In plus, mai sunt grupuri parlamentare (demisionarii din PRM ai lui Ciontu, reprezentantii minoritatilor nationale si chiar parlamentari liberali si democrati) pentru care alegerile anticipate ar insemna pierderea mandatului de deputat sau senator, lucru inacceptabil pentru ele.
In fine, ultimele argumente care pun sub semnul intrebarii proiectul anticipatelor sunt legate de Alianta D.A. In primul rand este foarte greu de negociat raportul de forte intre PNL si PD, in conditiile in care democratii i-au depasit pe liberali in sondaje. In al doilea rand, nu trebuie uitat faptul ca Alianta nu va avea in campanie un vector de talia lui Basescu, blocat de Con-stitutie sa se manifeste partizan; asta in conditiile in care PSD, de exemplu, poate construi pe popularitatea lui Mircea Geoana.
Dincolo de aceste calcule, decizia premierului Tariceanu de a juca pe cartea lui Basescu este una rationala, ea indicand teama ca pana in toamna-iarna Guvernul s-ar putea prabusi de la sine din cauza complicatiilor politice provocate de respingerea pachetului justitie-proprietate si a costurilor sociale ale guvernarii. Schimbarea de atitudine a premierului Tariceanu exprima dorinta de a evita un razboi deschis cu Basescu, care i-ar putea fi fatal, chiar si cu riscul ca dupa anticipate, presedintele sa devina unic lider al puterii…
-
Nvidia, în căutare de succesor pentru Jensen Huang, cel care și-a dat demisia după 33 de ani la conducerea gigantului tehnologic american. Șeful Arm, Rene Haas, este pe lista favorițilorBusiness Internaţional · 13 noiembrie 2026
-
Ar putea urma scăderi la pompă. Pentru prima dată de la începutul războiului din Iran, există mai mult petrol pe piața internațională decât cerere. „Semne timide de reechilibrare”Business Internaţional · 13 noiembrie 2026
-
Topul Celor mai admirați CEO din România ține mai mult de brandul companiei, de percepție și de marketingul fiecăruiaOpinii · 13 noiembrie 2026