A inceput campania electorala

O mare neliniste a chinuit PD: de ce partidul nu creste in sondaje? Este o intrebare pusa prost, adica e vorba de o eroare de perspectiva. La mijloc nu este vorba de un neajuns ci de o performanta a PD – aceea de a rezista in sondaje, dupa mai bine de doi ani de teroare PSD-ista. Nici unul din partidele opozitiei noastre nu a rezistat atat la stimului negativi  exclusiv externi. PNL s-a intarit cu forte afara, a avut o politica buna conjuncturala, inainte de 1996, astazi are in frunte un lider, fost prim ministru al unei guvernari social democrate. Astazi nu exclude o mezalianta cu PSD dupa alegeri. Mai mult sau mai putin, PSD nu are aici o mare opozitie. PNL va putea oricand fi anihilat, intr-o guvernare. PRM este stat in stat, un partid care nu se pierde in locurile comune. Fost partener al PDSR in patrulaterul rosu, astazi alterneaza discursul critic la adresa PSD cu sporadice, dar binevenite colaborarari la vot, in Parlament, cu PSD. Opozitia neparlemntara, PNTCD & Co, nu intra in carti, si oricum s-a dovedit un organism autodistructiv. Cine mai ramanea deci, oarecum incomod pe scena politica, pentru PSD, inainte de alegeri? PD. Poate nu atat PD ci noul sau lider, Traian Basescu, un om cu care e greu de trait politiceste. El nu are arta politica a lui Petre Roman, aceea de a convietui politic multi ani, la varf, prin aliante ideologice eterogene. Nu are nici calitatile care sa-i asigure cel putin simpatia colegilor din conducere. Basescu e un conducator frust. Nu se are decat pe el. Pe asta a si mizat, cand a intrat cu ardeiul iute in mana, in conducerea PD. Noul presedinte, incapatanat, cu care nu s-ar putea negocia niciodata o fuziune cu PSD, a trebuit deci “lucrat”. Or, PSD nu a precupetit nici un efort in aceasta lupta inegala. Cel putin, ea s-a purtat pe fata. Adrian Nastase a dat tonul, dizolvand Consiliul General al Capitalei si declansand astfel o lupta de gherila in Bucuresti, intre consilieri si Primarul General. Victimele au fost simpli cetateni, dar ce conteaza?! Sunt colaterale, in aceasta infruntare politica. Din nefericire, in ultima perioada, hartuiala in Capitala a degenerat in grotesc. S-a negociat cu Ion Iliescu, presedintele s-a dus la Primarie, a vizitat sectoarele Capitalei, nedandu-se la o parte nici de la prea tristul Ferentari. Si? Nu s-a rezolvat nimic in beneficiul Capitalei. Gropile sunt la locul lor. Ion Iliescu s-a plimbat prin Bucuresti, ne-a aratat ca “mediaza” in conflict. Basescu, pe de alta parte, a trebuit sa recurga la puterea populara, adica la strangerea de semnaturi, in sprijinul proiectelor sale. Este aici un chip groaznic al indiferentei, mascat de bune intentii, dar, astazi, cand s-a ajuns la urmarirea penala, nu mai e cazul de asemenea panseuri. Trecand rapid prin campania de racolare a membrilor PD, declansata de PSD, prin neutralizarea primarilor din teritoriu – cu metoda eficienta a taierii fondurilor – ajungem la piesa de rezistenta a campaniei PSD impotriva lui Basescu. Desigur, mai marii partidului vor vorbi de lupta anticoruptie. Pana acum i-au cazut victime cateva babute infractoare, pe liniile CFR, consilierul Pavalache  (ministrul nu s-a recuzat, asa ca chestie de onoare), coruptul de serviciu Ioan Avram Muresan , cativa primari si lideri PSD. Despre Tcaciuc si Tartaga? Numai de bine. Contractele Aispa Stars de la Vrancea, facute pe bani publici continua. Asa, sunt cazuri si cazuri. Dar dosarul flotei nu este un dosar oarecare. Este un dosar politic. Orice s-ar spune, pierderea flotei nu se rezuma la grupul administratorilor Petromin, deja puscariasi. O flota nationala nu se pierde ca semneaza pe coltul biroului ministrul H s-o dea. Chestiunea flotei, a vinovatiilor la nivel inalt – pentru ca decizia presedintelui Ion Iliescu marcheaza o noua etapa a cercetarilor – nu se reduce la trei semnaturi. Cum a fost posibil ca flota sa dispara, fara sa se sesizeze de atunci prim ministri, presedinte? Probabil nu vom afla. Nu vom afla, asa cum intrebarile puse de Basescu – de ce nu sunt cercetati de comisia de la Cotroceni si Ion Honcescu sau Serban Mihailescu, aflati in administratia flotei, intre 1993 si 1996 – vor ramane fara raspuns.  In orice caz, cercetarile deschise impotriva lui Basescu devanseaza de putin anul electoral. Nimeni nu poate sti cata lumina vor aduce ele in chestiunea pierderii flotei. Deocamdata nu arata decat ca, pentru mentinerea la putere, zece ani, cat estima Nicolae Vacoroiu, PSD e in stare de orice. Astazi, PSD se dovedeste foarte generos in a-si plimba adversarii politici pe la Parchet. Pe cai mari, PSD a uitat cam ce inseamna si se pare, si Ion Iliescu. Nu mai departe de 2000, Ion Iliescu pur si simplu nu a suportat sa se stie ca a trecut pe la cercetari penale: iesind de la cercetari, in cazul Costea, si-a acoperit fata de camere, punand haina in geamul masinii. oana.iurascu@zf.ro