A inceput operatiunea de salvare a echipajului submarinului Kursk

Marina militara rusa a inceput ieri dupa-amiaza operatiunea de salvare a celor 116 marinari aflati la bordul submarinului nuclear Kursk care s-a dus la fundul Marii Barents, in apropierea Cercului Polar, din cauza unei defectiuni tehnice, a anuntat ministrul apararii, Igor Sergheiev, citat de Reuters.

Operatiunea era prevazuta sa inceapa in cursul diminetii insa furtuna si valurile mari au zadarnicit planurile autoritatilor. Comandantul marinei militare, amiralul Vladimir Kuroiedov, declara inainte de demararea operatiunii ca sansele unui final fericit nu sunt “foarte mari”.

Kursk, unul dintre cele mai mari submarine nucelare rusesti, a fost implicat dupa toate aparentele intr-o coliziune inainte de a se duce la fundul marii, sustine Kuroiedov. Agentia ITAR-TASS a anuntat ca o inspectie realizata cu un aparat care lucreaza la mare adancime nu sprijina versiunea lui Kuroiedov privind coliziunea.

Agentia citeaza un expert care afirma ca submarinul ar fi putut fi avariat de o explozie produsa in interiorul sau, care ar fi putut avea ca efect inundarea sectiei torpilelor. Surse oficiale din administratia SUA citate de agentia Prime Tass au declarat ca doua submarine americane aflate in regiunea respectiva au auzit duminica-dimineata o explozie.

Purtatorul de cuvant al marinei ruse, Igor Digalo, a declarat ca submarinul, care participa la niste exercitii navale in largul granitei de nord a Federatiei Ruse, nu avea la bord arme nucleare si ca reactoarele sale nucleare au fost inchise.

Kursk este prevazut sa transporte 24 de rachete balistice nucleare care pot lovi nave mari aflate la suprafata, cum ar fi portavioanele. Analistii militari occidentali sunt insa sceptici in aceasta privinta. “In mod normal, toate submarinele pleaca pe mare echipate cu munitie de razboi.

As fi surprins daca ei au plecat pe mare fara armament”, afirma analistul britanic Paul Beaver. Un alt motiv de ingrijorare il reprezinta eventualele scurgeri de radiatii din cele doua reactoare nucleare ale submarinului. Norvegia, care are in zona respectiva un vas in scopuri stiintifice, a anuntat ca nu s-a detectat nici o scurgere radioactiva.

Submarinele rusesti si occidentale practica uneori jocul de-a soarecele si pisica in Marea Barents si in trecut au existat cazuri cand navele s-au ciocnit. Pentagonul a anuntat insa luni ca nici o nava si nici un submarin american nu a fost implicat in vreo coliziune.

Mai multe nave militare s-au deplasat ieri-dimineata la locul accidentului. O echipa de constructori de nave s-a deplasat, de asemenea, in zona pentru a gasi o modalitate de salvare a echipajului de pe submarin.

Vladimir Gundarov, specialist in submarine si angajat al ziarului armatei ruse “Steaua Rosie”, a declarat ca salvarea echipajului de pe un submarinul aflat la 150 de metri adancime este foarte dificila si ca nu exista nici o procedura stabilita.

Marina rusa nu detine vase moderne de salvare subacvatica. Marinarii ar putea folosi niste capsule aflate la bordul submersibilului pentru a se salva si in cel mai rau caz vor trebui sa inoate printre tuburile torpilelor, dar aceasta varianta este foarte periculoasa, a spus Gundarov.

Statele Unite au doua vehicule de salvare la mare adancime care pot lucra la 610 metri adancime si pot evacua 24 de membri ai echipajului la un transport, insa Moscova nu a solicitat deocamdata ajutorul Washingtonului.

Submarinele nucleare rusesti au fost implicate intr-o serie de accidente in ultimii ani. Marina, ca si restul armatei ruse, este intr-o criza permanenta de bani si nu realizeaza practic nici o reparatie la navele sale.

Cel mai grav accident a avut loc in aprilie 1989, cand submarinul Komsomolets s-a scufundat in largul coastelor Norvegiei, dupa ce la bordul sau a izbucnit un incendiu. Incidentul s-a soldat cu moartea a 42 din cei 69 de marinari aflati la bord.