A venit vremea plasmei? Deocamdata doar pentru excentrici

Sa vinzi noi tehnologii nu e niciodata foarte usor. In primul rand pentru ca, dupa cum s-a observat, cu cat o tehnologie e mai proaspata cu atat si pretul produsului care o incorporeaza e mai mare. Mai mare daca vrei sa ti-l cumperi acum si mult mai mic daca ai de gand sa faci acelasi lucru dar peste un an, doi sau cinci. Evident, depinde si de tehnologie si de rapiditatea sau incetineala cu care ea se depreciaza din punct de vedere moral.

Adica, daca stai si astepti sa cumperi peste cinci ani mai ieftin un calculator, sigur faci o mare greseala pentru ca dupa aceasta perioada din acel model va fi ramas poate numai carcasa; de regula, componentele nu vor mai valora nici ca pret nici ca utilitate mare lucru.

Daca insa te gandesti sa faci o investitie intr-un televizor mai sofisticat, atunci cinci ani e un interval rezonabil de timp. Si asa am ajuns la subiectul de fata: vanzarile de plasme si LCD-TV-uri (televizoare cu cristale lichide) pe piata romaneasca.

Am mers prin cateva magazine, am facut o lista cu preturi si am trimis prin e-mail chestionare la principalii producatori si retailisti. Surpriza urma sa vina la cateva zile dupa.

In afara de Panasonic si cele trei principale lanturi de magazine cu electronice si electrocasnice, nici unul dintre marii producatori de televizoare cu plasma sau cu cristale lichide, nu a parut interesat de subiect. Asa ca, am tras o prima concluzie chiar inainte de a arunca un ochi pe opiniile actorilor din aceasta piata: plasmele si LCD-TV-urile se vand de la sine – atunci cand se vand – pentru ca nimeni nu da sute de milioane pe un astfel de televizor daca nu s-a documentat sanatos inainte (de pe net sau direct la producator). In plus, numarul unor astfel de produse hi-tech care ajung in livingul unui consumator final sau in sala de conferinte a vreunei companii este atat de mic incat uneori nici valoarea totala nu prea mai conteaza. Mai ales cand vanzarile de plasme si LCD-TV-uri reprezinta doar cateva procente din cifra de afaceri a producatorului.

Maximum cateva sute pentru 1,2 milioane de euro

Cu cat sunt mai mici vanzarile, cu atat mai putini sunt interesati de cat se comercializeaza de fapt. Ca urmare, nici o institutie de cercetare nu a facut inca un studiu privind piata autohtona de plasme si LCD-TV-uri.

Flanco, unul dintre cele doua lanturi de magazine care impart suprematia pe piata autohtona a electronicelor si electrocasnicelor, apreciaza ca, in Romania, s-au vandut anul trecut plasme si LCD-TV-uri de 1,2 milioane euro.

Domo, al treilea lant ca marime cu activitate pe aceeasi piata, are alte valori. “Nu am date oficiale despre piata, nici o companie de monitorizare nu trateaza separat plasmele si LCD-urile (urmaresc numai diferenta in functie de dimensiunile ecranului), dar estimarile mele sunt ca piata plasmelor nu a depasit, in 2003, 300-400 de bucati”, spune Lorand Szarvadi, managing director al companiei Interexpo care detine reteaua de magazine Domo.

Nici unul dintre magazine nu pare foarte incantat de performante. Flanco spune ca a vandut in 2003 cateva bucati dar spera sa ajunga la peste 100 in 2004. In acelasi timp, Domo a comercializat in total 75.000 de televizoare anul trecut dintre care numai 38 au intrat in categoria plasmelor si LCD-urilor. “Vanzarile din 2002 au fost de 23 de bucati, deci putem vorbi de o crestere cu 65%”, precizeaza Lorand Szarvadi.

La Panasonic, vanzarile au fost de aproape trei ori mai mari decat cu un an in urma. “Conform planului de afaceri ne asteptam la dublarea incasarilor pe acest segment fata de 2003 cand plasmele si LCD-urile au reprezentat numai 7% din vanzarile totale de televizoare”, spun oficialii de al Panasonic Romania.

Psihologicul prag 1.000

Vestea “buna” abia acum urmeaza: piata va creste in 2004 destul de mult. Si in unitati si ca valoare a vanzarilor.

“Pentru acest an se asteapta o scadere insemnata de preturi la aceasta categorie (cu aproximativ 30%), fenomen care deja este vizibil in Europa de Vest si in noile oferte ale producatorilor. Din cauza rotatiei slabe de stocuri, scaderea de pret pe piata romaneasca va interveni numai din a doua parte a anului si cred ca va duce la o crestere semnificativa de piata, catre 1.000 de bucati in 2004”, apreciaza Lorand Szarvadi.

Daca anul trecut piata a crescut cu cel putin 50% (conform aprecierilor reprezentantilor magazinelor Altex) sau chiar de doua ori, in opinia lui Viorel Popescu, TV-Audio-Video product manager la Flanco, in 2004 aceasta ar putea ajunge la o valoare de patru milioane de euro.

Si Altex se asteapta sa vanda in acest an cu 20% mai multe plasme si cu 30% mai multe televizoare LCD. “Piata va continua sa creasca in urmatorii ani, in ritm mai accelerat pe LCD, care treptat va inlocui plasma”, indraznesc sa afirme reprezentantii retelei de retail.

Se cumpara plasme mari si LCD-uri mici

Ce isi doreste romanul? Pe scurt, sa impresioneze. Chiar daca sunt substantial mai scumpe decat televizoarele LCD, din statisticile magazinelor reiese ca anul trecut s-au vandut mai bine plasmele. Cu cat mai mare televizorul, cu atat mai bine.

Totusi, in spatele deciziei de cumparare s-a aflat deseori si factorul pret.

Pe de o parte, televizoarele LCD sunt fabricate pe baza unei tehnologii mai noi, deci mai scumpe. In orice magazin o plasma e mai ieftina decat un LCD-TV cu aceeasi diagonala. Sau, cu alte cuvinte, de aceeasi bani iti cumperi o plasma mai mare iar daca dispui de un buget mai mic, iti iei un LCD.

Pe de alta parte, LCD-urile nu au ajuns la diagonale foarte mari astfel incat, daca vrei neaparat in living un televizor care sa acopere un sfert de perete, iti iei o plasma.

“Cererea (dar si oferta) de televizoare plasma se limiteaza la diagonale mari (42″ si 50″, eventual cateva modele de 32″). LCD-ul nu prea a fost importat la diagonale mari, dar a aparut in Romania in 2003 la diagonale mici (15″, 17″, 21″). Vanzarile, din cauza pretului ridicat au fost foarte mici. Domo a vandut in 2003 sase televizoare LCD”, spune Lorand Szarvadi.

Sunt mult mai bine vandute monitoarele de calculator LCD dar, atentie, acestea nu pot fi folosite ca televizor, nici macar cu receiver (dispozitivul care da ecranului semnalul TV).

Preturi in scadere

In general, pretul depinde de diagonala si de tehnologia de fabricatie.

“Pentru diagonalele cele mai populare, un LCD (20 inci) costa in jur de peste 50 milioane de lei, iar o plasma medie se vinde la aproximativ 150 milioane de lei”, explica reprezentantii Altex.

La Panasonic, preturile (cu tot cu TVA) se situeaza intre 65 milioane si 250 milioane de lei la LCD-TV-uri si intre 200 si 500 de milioane la plasme.

In general insa, trebuie sa tineti cont ca, o data luat un asfel de ecran veti mai da macar 1.500 de euro pe accesorii cum ar fi receiverul (nu toate modele au unul inclus) si sistemele de boxe sau sunet surround.

Tendinta preturilor este descrescatoare. “Ritmul de scadere nu va fi insa accentuat, deoarece acestea sunt produse ce contin taxe vamale mari (42%)”, adauga Victor Popescu de la Flanco.

Daca ii ai, ii dai

Cine au fost cei 300-400 de romani care si-au cumparat anul trecut plasme si televizoare pe baza de cristale lichide?

“Portretul-robot” al consumatorului autohton de astfel de ecrane (in viziunea Altex) arata ca are multi bani in buzunar, “este sofisticat, provine din zone urbane, isi doreste un stil de viata si un confort foarte ridicate”.

La alta categorie de consumatori intra clientul de business, adica firmele. Ele cumpara, de fapt, si cea mai mare parte a acestui tip de televizoare pentru ca, cel putin la plasme, au si mai multe aplicatii la care le pot folosi. “In general, plasmele cumparate de firme ajung sali de conferinte, sali de sport sau aeroporturi”, explica oficialii de la Panasonic.

Producatorii si retelele de magazine se asteapta ca profilul consumatorului de astfel de produse sa se schimbe pe masura ce pretul lor scade. Nu dramatic insa. “In general, ne asteptam si pe viitor la un interes crescut dinspre clientii de business”, conchide Panasonic.

Care e diferenta intre plasme si LCD-uri?

Ai un buget apreciabil si vrei sa-ti cumperi ultimul tip de televizor. Ce alegi? Unul cu plasma sau unul pe baza de cristale lichide?

Inainte sa ajungi la magazin sau sa iti comanzi modelul direct la producator, trebuie sa te familiarizezi putin cu tehnologiile diferite pe baza carora sunt fabricate cele doua tipuri de ecrane.

Cum functioneaza

Plasmele si ecranele LCD creeaza imaginea in mod diferit. Plasmele aplica tensiune pe mai mult de un milion de mici spatii in care se afla gaze (neon, xenon etc) sau amestecuri de gaze. Curentul ghidat intr-un anumit mod prin aceste “camarute” ionizeaza gazul transformandu-l in plasma care emite lumina ultravioleta. Lumina ajunge la stratul de substanta forforescenta (de culoare rosie, verde sau albastra) care imbraca pe dinauntru “camarutele” si este reflectata de un pixel.

La LCD-uri lumina este emisa din spatele ecranului. Televizoarele LCD au un numar similar de pixeli dar acestia sunt ei insisi colorati in rosu, verde sau albastru. Cand prin ei trece curent, fiecare pixel se intuneca nelasand lumina sa-l strabata. Bineinteles, ghidarea curentul prin pixeli se face intr-un anumit mod.

Plasma vs. LCD

Televizoarele cu plasma ofera un contrast mai bun al imaginii dar si o saturatie superioara a culorilor. La plasme pixelii raman intunecati cand nu sunt supusi la tensiune electrica in timp ce la LCD-uri ei incearca sa nu lase sa treaca lumina proiectata din spate. In consecinta, negrul redat de un ecran LCD nu este atat de intens ca acela redat de o plasma. La LCD-uri, lumina care mai scapa prin pixeli tinde sa dilueze culorile.

Calitatea imaginii difera foarte mult si cand schimbi unghiul de vizionare a imaginii de pe ecran. La plasme, imaginea ramane in mare aceeasi in timp ce la LCD, contrastul sau luminozitatea se pierd daca utilizatorul priveste un film, spre exemplu, de pe un fotoliu care nu este situat chiar in fata ecranului.

Din acest motiv familiile mai numeroase trebuie sa se orienteze catre un televizor cu plasma si nu catre unul pe baza de cristale lichide.

Plasmele in schimb nu “suporta” inaltimea. La altitudini mai mari, gazele din “camerele” care gazduiesc pixelii sunt supuse unei presiuni mai mari. Din aceasta cauza televizorul “lucreaza” mai greu si produse un fel de bazait, insuportabil pentru unii utilizatori. Asa ca, daca aveti o cabana la munte si vreti sa o dotati cu un televizor de ultima generatie, cumparati un LCD.

Mai intai au aparut plasmele si apoi LCD-urile. Tehnologia pentru fabricarea ecranelor mari nu a evoluat insa prea repede in cazul LCD-urilor astfel incat acestea au ramas la diagonale de sub 40 inch iar plasmele au urcat chiar si pana la 80 de inch (cel mai mare ecran cu aceasta diagonala fiind fabricat de Samsung). Din acelasi motiv, pretul LCD-urilor este mai mare decat cel al plasmelor cu aceeasi diagonala. Vestea buna: preturile scad in fiecare an iar cele doua tehnologii vor deveni convenabile pentru un segment tot mai larg de consumatori.

Se poarta dublu si chiar triplu

Daca va intrebati care e situatia la nivel mondial, ei bine, aflati ca si pe alte piete vanzarile de LCD-TV-uri si plasme cresc la fel de spectaculoas ca si la noi. Proportiile sunt insa altele pentru ca pe plan mondial nu e vorba de mii de unitati comercializate ci de milioane.

DisplaySearch, cea mai cunoscuta companie care cerceteaza in special piata ecranelor plate (flat panel display) spune ca, la nivel mondial vanzarile de plasme (plasma display panel) au crescut in ultimele trei luni ale anului trecut cu 36% fata de trimestrul al treilea din 2003 si cu 176% in raport annual, ridicandu-se la un numar de 613.000 de exemplare.

Veniturile obtinute din aceste vanzari au crescut, de asemenea, cu 34% la nivel de trimestru si cu 160% in raport anual ajungand la 846 milioane de dolari. Cea mai rapida evolutie de la un trimestru la altul au avut-o televizoarele cu plasma, capitol la care vanzarile au urcat cu 41%, dar si ecranele destinate locurilor publice (public displays) la care producatorii au inregistrat o crestere cu 9%.

In ce priveste marimea, plasme cu dinagonala de 40-43 inch au dominat piata in perioada octombrie-decembrie 2003 cu o pondere de 66% din aceasta, in crestere de la 61% cat aveau in trimestrul al treilea al anului trecut. Motivul pentru care plasmele cu aceste dimensiuni se vand cel mai bine este pretul. Rezultatul obtinut dupa raportarea pretului la diagonala ecranului este cel mai bun la aceasta categorie de dimensiuni.

Conform studiului efectuat de DisplaySearch, FHP (Fujitsu Hitachi Plasma Display Limited) si-a revendicat cea mai mare felie pe piata plasmelor, atat la venituri cat si la unitati vandute. Compania pierde insa tot mai mult teren in fata competitorilor Samsung SDI si LG Electronics. Samsung SDI a ramas pe pozitia a doua in ultimul triemstru al anului trecut iar LGE a urcat pe podium surclasand Panasonic.

Samsung insa a fost, in aceeasi perioada, numarul unu pe piata televizoarelor cu plasma iar LGE a “furat” locul al doilea de la FHP care a fost la randul sau detronat pe pozitia a treia a clasamentului pe acest segment.

Analistii se asteapta, de asemenea, ca vanzarile mondiale de plasme sa se majoreze in fiecare trimestru cu procente formate din doua cifre (deci peste 10%) pe masura ce preturile scad iar cererea creste continuu.

Orientarea consumatorilor dar si a producatorilor catre ecrane tot mai mari ar urma sa sporeasca ponderea modelelor cu diagonala de 50 inch in piata totala, astfel incat acestea sa contribuie la vanzari cu 30% in acest an fata de 16% in 2003. Ponderea ecranelor cu diagonala sub 40 inch va scadea de la 17% la 10%, spun analistii de la DisplaySearch.

La ecranele pe baza de cristale lichide (LCD) evolutia pietei nu s-a ealizat in acelasi ritm ca la plasme dar segmentul format din televizoarele LCD a avut o dezvoltare spectaculoasa. Dupa cum se stie, ecranele LCD sunt folosite nu numai la televizoare (LCD-TV) dar si la laptopuri, monitoare pentru computere de birou sau alte produse.

DisplaySearch a efectuat un studiu pentru intreaga piata si a descoperit ca veniturile din vanzarea de ecrane LCD cu diagonale mai mari de 10 inch au crescut cu 25% in ultimul trimestru al anului trecut fata de perioada iulie-septembrie si cu 101% in raport anual (Q4/2003 fata de Q4/2002), totalizand opt miliarde de dolari.

La numarul unitatilor comercializate, asteptarile analistilor au fost date peste cap, inregistrandu-se in aceeasi perioada o crestere cu 12% la nivel de trimestru si cu 61% la nivel annual. In intreaga lume s-au comercializat in intervalul octombrie-decembrie 2003 30 de milioane de ecrane LCD. O mare parte a acestei evolutii a fost determinata de cererea, peste asteptari, de notebook-uri, monitoare LCD si televizoare LCD.

Revenind la televizoare, DisplaySearch a descoperit ca LCD-TV-urile s-au vandut in ultimele trei luni ale anului trecut mult mai bine decat anticipau producatorii. Numarul unitatilor vandute a crescut cu 56% la nivel de trimestru si cu 245% la nivel anual ajungand la 2,09 milioane de exemplare. Cel mai bine s-au vandut modelele cu diagonala de peste 20 inch care au ajuns sa reprezinte 53% din piata.

Analistii se asteapta insa la o linistire a apelor in acest segment de piata mai ales pentru ca primul triemstru este, in general, mai modest in ce priveste vanzarile decat ultimele luni ale anului. Astfel, DisplaySearch se asteapta ca numarul de televizoare LCD comercializate in perioada ianuarie-martie 2004 sa fi ajuns la 2,05 milioane, in scadere cu 2% fata de octombrie-decembrie 2003 dar in crestere cu 187% la nivel anual. La factorul sezonier s-ar adauga si pretul modelelor cu diagonala mai mare de 28 de inch, in general mai mare decat cel al plasmelor de dimensiuni similare. La acest segment analistii se asteapta la o scadere triemstriala a vanzarilor cu 9% (la unitati).

La producatori, LG.Philips LCD si-a mentinut pozitia de lider pe piata globala a ecranelor LCD cu diagonala mare (peste 10 inch; inclusiv LCD-TV, monitoare LCD etc) cu o cota de 23% in ultimul triemstru al anului trecut. Compania este urmata de Samsung cu o cota de 21,6% si AU Optronics cu 12,2%.
iuliana.cerchez@zf.ro