A vinde sau a nu vinde?

Intr-o piata rom̴neasca de software si servicii divizata puternic Р10 judete concentreaza 90% din industrie Рnecunoscutele legate de aderarea la UE sunt mai multe dec̴t in alte parti. Prima intrebare: sunt companiile rom̴nesti suficient de experimentate pentru a se alatura valului integrarii sau vor fi ele inghitite de apele europene (a se citi Рbanii marilor jucatori de profil pusi pe achizitii)?

Conform ultimelor date furnizate de European Information Technology Observatory (EITO), piata romåneasca de software si servicii IT va valora anul acesta 268 mil. euro, din care 97 mil. reprezinta software-ul (sisteme de operare si aplicatii) si 171 mil. serviciile. Cresterea pe partea de soft fata de 2004 este de 12%, iar in ceea ce priveste serviciile, evolutia este de peste 19%.

Sunt insa aceste cifre suficient de solide pentru a garanta ca tendinta anuntata recent prin achizitionarea companiilor locale Radix si Forte de catre Ness Technologies, respectiv Siemens Business Services, nu va continua? Raspunsul pare sa nu fie foarte clar.

“Fenomenul de consolidare va continua, dar vor exista si destule companii cu capital majoritar romÃ¥nesc”, este de parere Silviu Hotaran, director general al Microsoft pentru Europa de Sud-Est. “Depinde de marimea companiilor”, explica el. “Cred ca in industria de software pot exista companii de dimensiuni mici si medii, care sa ofere servicii personalizate, pe diferite nise de piata”.

Interesul gigantilor IT pentru companiile romånesti este in plina crestere, confirma si Anca Crahmaliuc, marketing manager la Siveco Romånia.

Insa companiile locale au o carte importanta de jucat in perioada imediat urmatoare: “Depinde in mare masura de felul in care firmele romÃ¥nesti de IT se vor comporta inainte de aderare, pentru ca astfel se va decide dimensiunea pietei locale potentiale”.

Florin Manea, director tehnic al companiei TotalSoft, este chiar mai transant.

“Companiile care nu vor reusi sa-si gaseasca un partener important, fie un fond de investitii, fie unul strategic va trebui sa se multumeasca cu proiecte marunte sau, in cel mai fericit caz, cu pozitia de subcontractor al marilor companii”.

Oficialul TotalSoft s-a referit si la o alta problema sensibila de care companiile de soft s-ar putea lovi in preajma momentului 2007.

“O data cu disparitia barierelor care reglementeaza acum emigrarea fortei de munca, ne vom confrunta si cu o problema de fluctuatie masiva de personal. Politica solida de resurse umane a fiecarei companii va face diferenta”, a spus Manea.

Insa, mai importanta decåt dezavantajele aderarii pare sa fie largirea orizontului.

“O piata mai mare inseamna o oportunitate mai mare”, spune Silviu Hotaran de la Microsoft. “Vor cÃ¥stiga companiile care vor reusi sa inoveze, sa fie mobile si adaptabile la schimbare. Practic, procesul de aderare este un proces de schimbare”.

Printre schimbarile care vor urma sunt si avantaje pur tehnice. “Vor creste posibilitatile la acea categorie de proiecte in care nu sunt admise decÃ¥t companii din statele membre al UE”, observa Anca Crahmaliuc de la Siveco.

“Aderarea va rupe bariera si ne va permite accesul, bineinteles in masura in care noi probam prin calitate si seriozitate ca le putem finaliza cu succes”. Oricum, o mai mare expunere inseamna cu siguranta mai multe drumuri de urmat pentru companiile romÃ¥nesti. “Nisele sunt tot mai numeroase, iar oportunitatile pot fi folosite acolo unde exista potentialul de a inova”, a spus Silviu Hotaran.

“Acest potential, in RomÃ¥nia, este cu totul deosebit, asa ca eu cred in viitorul industriei romÃ¥nesti de software”, a conchis oficialul Microsoft.

Interes pentru licentele 3G

Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiile (IGCTI) are in lucru o strategie care

sa-i gaseasca piata locala de IT&C cåt mai aproape de cerintele Uniunii Europene in momentul integrarii, afirma presedintele institutiei, Catalin Marinescu.

Unul din obiectivele pe termen scurt ale IGCTI il reprezinta scoaterea la licitatie a celorlalte doua licente din generatia a treia de telefonie mobila (3G), dupa ce primele doua au fost acordate, in aceasta primavara, operatorilor Connex si Orange.

“Exista deja operatori care si-au exprimat intentia de a participa la licitatie, inclusiv Cosmorom”, a declarat Marinescu. “Scoaterea la licitatie a celor doua licente va aduce beneficii privind gama de servicii”.

Presedintele IGCTI a mai spus ca, in concordanta cu recomandarile Uniunii Europene, Romånia trebuie sa treaca de la broadcasting analogic la cel digital påna in 2012, alaturi de toate celelalte tari care vor fi membre ale UE påna la acea data.

“In acest sens, pregatim alaturi de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Consiliul National al Audiovizualului o strategie, fiindca nu dorim sa cream probleme suplimentare aderarii”, a mai spus Marinescu.

“De asemenea, IGCTI si-a propus sa aiba o politica mai activa, astfel incÃ¥t sa-i incurajeze pe toti detinatorii de licente sa le utilizeze. Intentionam sa facem acest lucru in conditiile in care sunt numeroase cazurile in care au fost achizitionate licente fara sa fie folosite”, a adaugat el.

Un alt proiect administrat de IGCTI este portalul www.e-licitatie.ro, care in acest moment este in extindere.

“In ultimele doua saptamÃ¥ni, am invitat la sediul nostru beneficiari actuali si potentiali ai sistemului, care au putut vedea ce imbunatatiri am adus variantei vechi si care au venit cu eventuale sugestii de imbunatatire, in cadrul actiunii Â?Porti deschiseÂ?. Sistemul extins va permite efectuarea zilnica a 100.000 de licitatii deschise, restrictionate sau pe baza de catalog”.

Sistemul extins contine mecanisme de control si monitorizare a licitatiilor, noi optiuni privind descrierea produselor si sisteme de securitate avansate pentru a pastra confidentialitatea datelor.

De cånd a fost initiat si påna acum, beneficiarii acestui proiect au economisit aproximativ 172,5 milioane euro, afirma Marinescu.