Aberatie sau greseala de dactilografiere?

Propunerea Ministerului Muncii din proiectul noului Cod al Muncii, de constituire a unui fond de garantare a platii salariilor de catre angajatori este considerata o abreatie de catre conducatorii societatilor comerciale.

Parerea este impartasita si de Ministerul Finantelor.

“Nu agreem initiativa constituirii fondului de garantie pentru salarii, care ar presupune o fiscalitate mai mare decat fiscalitatea direta pe salarii”, a declarat pentru Ziarul Financiar Cornelia Petreanu, directorul Directiei pentru politici fiscale din Minister.

“Nici practica europeana in domeniu nu prevede constiruirea unui asemenea fond. Pe de alta parte adoptarea acestei prevedri ar conduce la disiparea raspunderii Ministerului finantelor in exercitarea politicii fiscale”, a spus Petreanu.

Pe de alta parte ministrul Marian Sarbu sustine ca fondul de garantare a fost inscris in textul acestui act normativ ca urmare a unei Directive a Consiliului Comunitatii Europene referitoare la protectia salariatilor.

Fondul este o institutie in care angajatorii au obligatia de a-si asigura proprii salariati contra riscului de neplata a sumelor care le sunt datorate in executarea contractului de munca sau ca urmare a incetarii acestuia, spune ministrul.

Ministerul muncii propune ca angajatorii sa constituie un fond care sa reprezinte dublul fondului anual de salarii. Acest fond trebuie constituit in trei ani de la aparitia actului normativ.

Conform calculelor Ziarului financiar, la nivelul economiei nationale un asemenea fond s-ar ridica la peste 21 de miliarde de dolari, o suma imensa care ar sta blocata in conturi bancare.

Pe de alta parte Ministerul Muncii mentioneaza ca sumele constituite garantie sunt deductibile fiscal. Daca este asa, atunci Ministerul Finantelor nu ar mai incasa impozit pe profit multi ani de acum inainte.

atefan Varfalvi, presedintele companiei de servicii in telecomunicatii Imsat Bucuresti spune ca, aprobat in forma actuala. “codul ar fi o aberatie”.

“Sper sa fie o greseala de dactilografiere. Probabil ca este vorba de dublul fondului lunar de salarii, nu anual. Oricum este incorect ca statul sa se amestece inca o data in treburile interne ale companiilor”, a spus Varfalvi.

Constituirea unui asemenea fond ar insemna amplificarea blocajului financiar, multe firme urmand sa aiba probleme de lichiditate.

Managerii spun ca nu au auzit de mult o asemenea enormitate

Reactiile managerilor companiilor-din aproape orice domeniu de activitate-culiseaza intre credinta ca s-ar putea sa fie vorba de o greseala si o respingere totala a acestei propuneri.

Dan Viorel aucu, director general Mobexpert

“Daca e asa, e dovada ca cei buni platnici si seriosi platesc pentru greselile altora. Statul nu pune ordine unde trebuie. E probabil reactia la cine stie ce actiune si este inca o dovada ca sistemul juridic si politia nu functioneaza. Nu pot sa cred ca cineva poate sa faca asa ceva. Raman la parerea ca e doar o gluma proasta.”

Dan Bedros, presedinte Alcatel

“Parerea mea este ca e o mare eroare pentru ca in nici o tara nu exista un astfel de sistem. Noi suntem mereu in urma, pentru ca vrem sa dam mereu mai mult credit angajatului decat angajatorului. Mi se pare fara sens si ce rezolva de fapt aceasta lege? Problema nu e oricum la privat, ci la bugetari. E o utopie, nu va functiona niciodata. Nu vor face mediul investitional mai atractiv, daca legile se schimba de pe o zi pe alta. Iar deductibilitate inseamna sa ai profit.”

Diana Klusch, external relations manager Procter&Gamble

“Intelegem ca initiativa legislativa a MMSS pleaca din dorinta de a proteja angajatii, in cazul unei dificultati financiare a angajatorului, intentie foarte buna si perfect justificata.

Cu toate acestea formula propusa, si anume constituirea unui fond de garantie, cel putin egal cu dublul fondului de salarii anual, nu este justificabila si nu asigura atingerea scopului urmarit (firmele care sunt in imposibilitate de plata a salariilor vor fi si in imposibilitate de constituire a fondului de garantie).

In plus, aceasta formula poate atrage si alte consecinte in intregul sistem economic, cum ar fi: scaderea salariilor si/sau restructurari (pentru a pastra fondul de garantie cat mai redus), cresterea inflatiei (costul banilor blocati va trebui sa se regaseasca undeva si acel loc vor fi de cele mai multe ori preturile) si, nu in ultimul rand, blocajul financiar.

O alta consecinta ar putea fi ca, datorita faptului ca ar creste foarte mult costurile de functionare, unele companii internationale ar putea decide sa isi inchida operatiunile pe piata romaneasca.”

Constantin Stroe, directorul general al societatii Automobile Dacia SA:

“Propunerea tradeaza faptul ca agentii economici sunt desconsiderati in ce priveste responsabilitatea pe care si-o asuma fata de salariati in momentul semnarii contractelor de munca. Prima responsabilitate a angajatorului este sa-si plateasca salariatii.

Nu vad nici o firma care sa blocheze un fond de o asemenea marime. Spre exemplu, pentru Automobile Dacia, societate cu 22.000 de angajati, constituirea unui fond de salarii conform prevederii din noul Cod al Muncii, ar insemna, anual, blocarea unei sume de 100 de milioane de dolari (peste 3.000 de miliarde de lei).

Cred ca ideea a avut la baza neseriozitatea unor firme, dar ele nu sunt reprezentative pentru intreaga economie si sper ca se vor face corectiile necesare “.

Marin Nitu, director economic Alro Slatina

“Avem un fond de salarii lunar de aproximativ 1 milion de dolari. Daca aceasta varianta a Codului va fi aprobata, va insemna ca noi trebuie sa imobilizam o suma de 24 de milioane de dolari. Nimeni nu poate sa spuna ca acest lucru nu il afecteaza”.

atefan Varfalvi, presedinte Imsat Bucuresti:

“Daca initiativa ar fi venit din partea sindicatelor as fi inteles. Dupa ce ca economia romaneasca se afla in blocaj financiar in mare parte datorita proastei administrari a bugetului de stat, mai apar si astfel de initiative.

Sper, totusi, ca este vorba de dublul fondului lunar de salarii, nu anual. Chiar si asa, eu ma declar impotriva din punct de vedere principial: statul nu trebuie sa se amestece in treburile interne ale unei companii. Managementul unei sociertati trebuie sa rezolve probleme cu sindicatele, nu statul”.

Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR)

“Propunerea este neasteptata, si, din pacate, aceste propuneri si proiecte legislative nu tin seama de situatia angajatorului privind taxele si impozitele pe care trebuie sa le plateasca. Angajatorii vor intra intr-o situatie absurda. La impozitele pe salarii, care sunt cele mai mari, se vor adauga, indirect, altele”.

Aurelientu Popescu, presedintele Federatiei Patronale din Industria Usoara (FEPAIUS)

“Noul cod al muncii, in forma propusa de Ministerul Muncii, nu poate fi aplicat, intrucat ar duce la decapitalizarea societatilor.

Cred ca acesta trebuie dezbatut, impreuna cu sindicatele si patronatele, iar aplicarea masurilor cupinse in cod sa se intinda pe o perioada de mai multi ani, in paralel cu gandirea unor masuri de recapitalizare a intreprinderilor”.

Vasile Mandica, director economic Oltchim Ramnicu – Valcea:

“In conditile in care majoritatea companiilor, inclsiv Oltchim, au probleme cu lichiditatea, constituirea unui astfel de fond de garantare nu poate decat sa inrautateasca situatiile financiare.”

Daniela Untescu, directorul de resurse umane al companiei Xerox Romania,

“Acest nou cod al muncii poate sa determine, practic, blocajul sau imposibilitatea unei companii, de genul celei la care lucrez eu, sa mai functioneze in Romania. Te determina sa pleci.

Avem alte parghii, ca si companii multinationale, cu care putem sa garantam ca ne tinem angajatii, ca ii platim mult mai bine decat altii. Regulamentele noastre interne sunt o dovada in acest sens, decat sa blocam niste bani in conditiile in care nu cred ca acest lucru se va intampla cu toti angajatorii din Romania.

Va fi, ca si in multe alte cazuri, o chestiune discriminatorie, adica cei care platesc bine vor plati bine in continuare, cei care nu au platit nici pana acum, nu vor plati nici alte fonduri suplimentare care se vor adauga”.

Extras din proiectul Codului Muncii

Cap.4 Fondul de garantie pentru plata salariului

Art.153 – Angajatorii au obligatia de a-si asigura propriii salariati riscului de neplata a sumelor ce le sunt datorate in executarea contractului de munca sau ca urmare a incetarii acestuia, prin constituirea unui fond de garantie pentru plata salariului.

Art.154- (1) Fondul de garantie este cel putin egal cu dublul fondului de salarii anual si se constituie de catre angajator prin depunerea intr-un cont bancar a unei sume lunare in valoare de cel putin 5% din fondul lunar de salarii, pana la constituirea integrala a fondului.

(2) Fondul de garantie se constituie la nivelul fiecarui angajator, in termen de 3 ani de la momentul in care s-au incheiat contractele individuale de munca.

(3) In cazul angajatorilor care, la momentul intrarii in vigoare a prezentului cod, aveau personal angajat cu contract individual de munca, fondul de garantie se constituie in termen de 3 ani de la momentul intrarii in vigoare a prezentului cod.

Art.155- (1) La sfarsitul fiecarui an calendaristic, angajatorii au obligatia de a verifica in ce masura fondul de garantie constituit acopera cel putin dublul fondului de salarii platit in anul respectiv.

(2) In cazul in care fondul de garantie constituit este mai mic decat dublul fondului de salarii anual platit, angajatorul are obligatia de a-l completa pana la sfarsitul primului trimestru al anului viitor.

(3) In cazul in care fondul de garantie constituit este mai mare decat dublul fondului de salarii anual platit, angajatorul poate sa retraga sume din fondul de garantie, numai cu autorizatia inspectoratului teritorial de munca.

Art.156 – Sumele depuse in fondul de garantie sunt purtatoare de dobanzi si sunt deductibile fiscal, in conditiile legii.

Art.157 – (1) Angajatorul nu poate utiliza sumele existente in fondul de garantie decat in situatii de imposibilitate de plata a salariilor, cu acordul sindicatului reprezentativ din unitate sau al reprezentantilor salariatilor, dupa caz, si al inspectoratului teritorial de munca.

(2) In situatia declansarii procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment impotriva angajatorului, plata salariilor se va face cu prioritate din fondul de garantie.

Art.158 – (1) Orice salariat poate solicita inspectoratului teritorial de munca sa dispuna plata salariului sau din fondul de garantie, in situatia in care angajatorul nu s-a achitat de aceasta obligatie in termen de 15 zile de la scadenta.

(2) Daca inspectoratul teritorial de munca constata ca cererea este justificata, poate dispune executarea de catre banca a platii, din fondul de garantie constituit de angajator, angajatorul urmand sa reconstituie fondul la valoarea prevazuta in art. 154 din prezentul cod.

Art.159 – modul de constituire si utilizare al fondului de garantie se reglementeaza prin lege speciala.

Directiva invocata de ministrul muncii spune altceva

Marian Sarbu, ministrul muncii sI solidaritatii sociale a trimis ieri presei un comunicat cu explicatii suplimentare privind fondul de garantare a salariilor prevazut in proiectul noului Cod al Muncii, care a starnit un val de controverse.

El spune ca acest fond a fost inclus in proiect ca urmare a “Directivei Consiliului Europei 80/987/CEE din 20.10.1980, privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la protectia salariatilor in cazul insolvabilitatii patronilor”.

Sa vedem ce prevede directiva invocata de catre ministrul muncii. Prima observatie este ca acest act normativ apartine Consiliului European (Consiliul Comunitatilor Europene la data adoptarii directivei), sI nu Consiliului Europei, cele doua organisme ale UE avand atributii cu totul diferite.

In al doilea rand, aceasta directiva – care poate fi consultata, impreuna cu amendamentele care i s-au adus din 1980 incoace, la adresa de internet http://europa.eu.int/eur-lex/en/lif/dat/1980/en_380L0987.html – se refera strict la garantarea platii drepturilor salariale atunci cand au fost declansate procedurile juridice de declarare a insolvabilitatii/incapacitatii de plata a angajatorului sau cand autoritatea competenta potrivit legislatiei interne fie decide deschiderea procedurilor, fie stabileste ca intreprinderea a fost inchisa definitiv sI activele disponibile sunt insuficiente pentru deschiderea procedurilor.

Or, in proiectul Ministerului Muncii, fondul este destinat sa acopere plata salariului “in executarea contractului de munca sau ca urmare a incetarii acestuia”, deci in orice situatie in care plata salariului intarzie. Directiva lasa la latitudinea statelor membre ale Uniunii Europene limitarea sumei garantate.

In schimb, directiva instituie un set de principii pentru organizarea, finantarea sI functionarea “institutiilor de garantare”: activele acestor institutii sa fie intangibile in cursul procedurilor de declarare in incapacitate de plata a angajatorului; patronii sa contribuie la finantarea acestui fond, daca acesta nu este finantat in intregime de autoritatile publice; institutia de garantare sa faca platile indiferent daca angajatorul sI-a achitat sau nu contributia la fond.

Aceste principii, obligatorii in UE, nu au fost cuprinse in proiectul Ministerului Muncii. Corina Vasile

Parlamentarii: contra

Parlamentarii din Comisiile de munca dezaproba prevederea din proiectul noului Cod al muncii referitoare la obligativitatea angajatorilor de a constitui un fond de garantare pentru plata salariilor.

– Vicepresedintele Comisiei pentru munca din Camera Deputatilor, Paula Ivanescu (PD), a declarat ca prevederea din Codul Muncii prin care angajatorii trebuie sa infiinteze un fond de garantare este o actiune “anti-economia de piata”, care se va intoarce impotriva celor care se doresc protejati, adica a salariatilor.

Potrivit deputatului PD, garantarea salariilor este conforma documentelor Organizatiei Internationale a Muncii, insa situatia de pe piata economiei romanesti arata ca o asemenea masura ar bloca si putinii bani de care dispun agentii economici.

“Oricum, la noi exista o lipsa de capital pentru investitii si pentru crearea de locuri de munca, iar, daca venim cu o asemenea constrangere, atunci vom bloca si aceste activitati si astfel vom lua masuri impotriva celor care traiesc din salarii”, a declarat Paula Ivanescu.

– Noul Cod al Muncii poate crea efecte negative, a declarat presedintele Comisiei pentru munca din Camera Deputatilor, deputatul PSD Smaranda Dobrescu, fost ministru al Muncii. Ea a apreciat ca astfel vor creste cheltuielile cu munca si se vor mari sarcinile angajatorului, aceste efecte putand avea urmari neasteptate.

Smaranda Dobrescu a precizat ca, totodata, crearea de fonduri poate genera fiscalitate, iar lipsa de plati catre bugete sau fonduri speciale poate duce la disponibilizari ale salariatilor.

“Se naste astfel situatia in care se descurajeaza munca, in loc sa se ajute salariatii”, a apreciat presedinta Comisiei pentru munca. Ea a afirmat ca, totusi, acest Cod al Muncii este deocamdata o propunere si nu a fost trecuta prin Guvern.

“Va asigur ca acest Cod nu va fi definitivat inainte de a fi analizat cu atentie”, a mai spus Smaranda Dobrescu.

– Secretarul comisiei de munca a Camerei Deputatilor, deputatul PRM Ion Manzana, a declarat ca infiintarea unui fond de garantie pentru plata salariului, prin noul Cod al Muncii, ii va determina pe angajatori sa utilizeze mai des munca la negru, ceea ce va fi in detrimentul angajatilor.

Manzana a apreciat ca ar fi mai potrivit ca o cota parte din asigurarea pentru toti angajatii sa ramana la dispozitia Ministerului Muncii. El a spus ca nu poate preciza, acum, ce procent din aceste asigurari ar trebui sa ramana la dispozitia acestui minister.

– Presedintele Comisiei senatoriale de munca, Constantin Balalau (PD) a precizat ca nu a parcurs deocamdata acest proiect de lege, insa “la o interpretare primara, fara a tine seama de context”, o asemenea prevedere ar fi “un dezastru” si “ar darama orice intreprinzator, fie el mic sau mare”, intrucat acesta ar fi obligat sa blocheze un capital important, pe care nu l-ar putea folosi pentru investitii.

“Probabil este o prevedere ceruta pentru armonizarea legislatiei romanesti cu cea europeana, insa ma indoiesc ca ea va putea fi adoptata”, a mai spus Balalkau.,

– Tot la blocarea de capital s-a referit si senatorul PRM Corneliu Bichinet. “Angajatorul va fi nevoit sa blocheze niste bani, ceea ce face aceasta masura derutanta si ruinatoare pentru toti intreprinzatorii seriosi”, a apreciat Bichinet.

– Senatorul PSD Dionisie Bucur a caracterizat prevederea din noul Cod al Muncii drept “o descurajare pentru angajatori”, insa a precizat ca aceasta problema va trebui reluata dupa ce sindicatele isi vor prezenta punctele de vedere.

– Secretarul Comisiei pentru munca, senatorul PRM Nicolae Patru, este de parere ca o asemenea prevedere ar avea “implicatii negative, pentru ca ar pune asupra angajatorului o povara dubla”, iar majoritatea societatilor s-ar afla in imposibilitatea de a onora aceasta cerinta, ceea ce ar conduce la falimentul lor.

“Grupul PRM este impotriva unei masuri de acest tip, iar la dezbaterile din comisii vom amenda acest paragraf”, a precizat Patru.

2 mld. $ pentru societatile din energie

Adoptarea prevederilor incluse in proiectul legislativ al noului Cod al Muncii, care obliga angajatorii sa constituie un fond de garantie pentru plata salariilor cel putin egal cu dublul fondului de salarii anual, ar insemna un efort financiar de peste doua miliarde de dolari pentru societatile din domeniul energetic, au declarat surse din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor (MIR).

Fondul de garantare a salariilor se constituie, potrivit proiectului intocmit de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS), intr-o perioada de trei ani, prin contributia, in fiecare luna, intr-un cont bancar cu o suma reprezentand 5% din valoarea lunara a fondului de salarii.

“Numai in cazul SNP Petrom, care are 78.000 de angajati si un fond de salarii de aproximativ 12.000 de miliarde de lei anual, cheltuielile s-ar ridica la 750 de milioane de dolari”, au adaugat sursele citate.

SNP are o cifra de afaceri de circa doua miliarde de dolari anual si estimeaza, pentru anul in curs, un profit de aproximativ 100 de milioane de dolari.

O alta mare companie din domeniul energetic care ar fi puternic afectata de noile prevederi ale Codului Muncii este Termoelectrica, unde fondul de salarii anual se ridica la circa 3.500 de miliarde de lei.

“Pentru cei peste 25.000 de angajati pe care ii are Termoelectrica ar trebui sa-si asigure, in trei ani, fonduri de garantare a salariilor de cel putin 200 de milioane de dolari, in conditiile in care numai bugetul pentru acest an prevede pierderi de 430 de milioane de dolari”, au mai spus sursele citate.

Pe langa faptul ca un astfel de fond de garantare ar duce la accentuarea blocajului financiar dintre societatile din domeniu, spun sursele din Ministerul Industriei, noul Cod al Muncii ingreuneaza procesul de disponibilizare al angajatilor din industria energetica, proces care trebuie sa inceapa la 1 ianuarie 2002.

“Conform contractului colectiv de munca, un angajat care este disponibilizat trebuie sa primeasca cel putin patru salarii compensatorii. In noile conditii, economiile realizate prin aceste disponibiliari pe termen mediu sunt anulate de contributia lunara la acest fond”, au precizat sursele citate.

In domeniul energetic activeaza peste 250.000 de angajati in societati care se ocupa atat cu extractia carbunelui, titeiului si gazelor naturale, cat si de productia, transportul si distributia energiei electrice si termice.

Salariul mediu brut la sfarsitul lunii septembrie in cele doua ramuri industriale se cifra la aproximativ opt milioane de lei, ceea ce inseamna o contributie, in trei ani, de peste doua miliarde de dolari la Fondul de garantare.

Lipsurile proiectului

In aceasta forma, proiectul de Cod al Muncii sufera de cel putin doua lipsuri: lipsa ratiunii sI lipsa echitatii. Prima decurge din neintegelerea esentei raportului de munca, fundamentat pe buna credinta si consensul partilor si pe care proiectul il rastoarna complet, acordand partilor un tratament inegal.

Proiectul reglementeaza mult prea detaliat obligatiile angajatorului. Or, situatia actuala a raporturilor de munca nu impunea aceasta.

Practica a demonstrat necesitatea lamuririi unor concepte esentiale legate de conduita angajatului: loialitate, fidelitate, neconcurenta, pastrarea secretului de serviciu (obligatia de confidentialitate), inlaturarea formalismului excesiv al raportului de munca (magica stampila a Camerei de Munca si la fel de magicele carti de munca), posibilitatea de predeterminare a prejudiciilor care pot fi produse de anumiti angajati si proba acestor prejudicii si multe altele care ar fi avut drept consecinta responsabilizarea angajatilor si conduitei lor la locul de munca.

In locul acestora, proiectul vine sa responsabilizeze doar pe angajator.

Mai mult, se impun masuri asiguratorii pentru cazuri de nerespectare de catre angajator a obligatiilor de plata a salariului. Ce situatii protejeaza astfel de masuri? Situatii extreme de declansare a unor proceduri de reorganizare sau chiar lichidare sau situatii clasice de lipsa de lichiditate?

O atare distinctie ar fi fost de dorit cu atat mai mult cu cat pentru situatii extreme exista reglementari care acorda salariatilor prioritate la recuperarea sumelor care li se cuvin cu titlu de salarii.

Daca este vorba de lipsa de lichiditate, cu atat mai putin se impunea o dispozitie care sa oblige pe angajator sa blocheze lunar 5% din fondul de salarii.

De aici decurge sI lipsa echitatii acestui proiect: poate fi supus angajatorul inca unei obligatii de plata in conditiile in care taxele si impozitele aferente unui salariu ating deja dublul acestuia? Daniel Costea, avocat

Ultima ora: Nastase se mai gandeste

Varianta actuala a noului Cod al Muncii nu este definitiva si multe dintre prevederile acestui text vor fi amendate in cadrul dezbaterilor din perioada urmatoare, a declarat, miercuri, premierul Adrian Nastase.

El a aratat ca Parlamentul este singura institutie care isi poate asuma responsabilitatea pe un astfel de text.

“Sunt constient ca multe dintre prevederile acestui Cod vor fi amendate in cadrul dezbaterilor. Noi nu consideram ca varianta pe care se lucreza acum reprezinta o formula definitva si nu credem ca Guvernul poate avea aici cele mai bune raspunsuri, dar exista vointa de a colabora astfel incat noul Cod al Muncii sa fie o reusita”, a spus Nastase. Mediafax