Actionarii platesc pentru capriciile celor de la conducerea companiilor

Directorii celor mai mari companii din lume calatoresc in scop personal pe banii actionarilor, provocand astfel gauri in buget si discutii aprinse.

Richard Parsons, presedintele si CEO-ul companiei Time Warner, este si proprietarul unei mici podgorii din Toscana. Aceasta podgorie produce vinul Brunello di Montalcino, care se vinde la pretul de 63 de euro sticla. De doua ori pe an, Parsons se urca in unul din avioanele private ale companiei pentru a vizita proprietatea de 8 hectare pe care o detine in Italia. Costurile implicate de fiecare vizita sunt suportate, desigur, de actionarii Time Warner, scrie The New York Times.

Aceeasi situatie este valabila si in cazul actionarilor companiei General Electric, de fiecare data cand vicepresedintele Robert Wright pleaca la casa sa de vacanta din Palm Beach, Florida. Nici actionarii Bancii Americii nu se inscriu intr-o categorie aparte, intrucat sunt nevoiti sa suporte toate costurile de fiecare data cand Charles Gifford, presedintele bancii, decide sa-si viziteze proprietatile din Boston, Nantucket, Massachusetts si Key Largo, Florida.

In ultimul timp, salariile directorilor executivi au crescut uimitor. Mai mult decat atat, date furnizate de studiile comisiilor guvernamentale indica faptul ca actionarii companiilor platesc cea mai mare parte a costurilor pe care le implica toate calatoriile pe care managerii le fac cu avioanele companiei.

Alte companii prefera sa ofere vacante gratuite pentru fostii membri ai conducerii, care s-au pensionat. Este cazul lui Sanford Weill, care tocmai a parasit functia de presedinte al Citigroup. Edward Whitacre va beneficia de calatorii gratuite cu avionul companiei o data ce va expira contractul sau in calitate de CEO al companiei AT&T. Aceeasi situatie este valabila si pentru Peter Chernin, dupa ce va pleca din functia de conducere a companiei News Corp.

Utilizarea personala a avioanelor ce se afla in proprietatea unei companii este vazuta de unii ca o necesitate, de altii ca un lux sau chiar ca o dependenta.

“Un CEO mi-a spus odata: poti sa faci ce vrei cu actiunile mele, dar sa nu te bagi peste avionul meu. Poti compara aceasta situatie cu o dependenta de cocaina. O data ce se obisnuiesc sa aiba avionul in permanenta la dispozitie, presedintii companiilor nu mai pot suporta sa nu aiba avion”, spune Richard Moore, trezorier in cadrul Trezoreriei de Stat din Carolina de Nord.

In anul 2005, numarul companiilor ai caror presedinti calatoreau pe banii actionarilor a crescut cu 45% fata de anul precedent. De asemenea, numarul companiilor care au raportat utilizarea avioanelor proprii a crescut de la 60 la 67.

“Exista companii individuale care au creat politici interne prin care banii sa se ramburseze companiilor. Cu toate acestea, costurile totale pe care le implica aceste calatorii au crescut dramatic”, spun specialistii.

Fiecare calatorie genereaza costuri din ce in ce mai mari pentru actionari. Pana in 2005, companiile contau pe deducerea de la anumite impozite pentru calatoriile cu avioanele companiilor.

Cu toate acestea, Congresul a anulat aceasta decizie, intrucat se considera ca se creeaza subsidii pentru flotele aeriene ale companiilor. In consecinta, Congresul a schimbat legea si Comisia Interna pentru Venituri a emis noi criterii in ceea ce priveste taxele pentru calatoriile cu avioanele companiilor. Costul real pe care l-ar implica drumul dus-intors pe care presedintele Time Warner il face de doua ori pe an in Italia se ridica de la 47 la 133.000 de euro. Conform vechii legislatii, Time Warner ar fi putut economisi, in urma deducerilor de impozite, pana la 33.000 de euro.

Actualele deduceri de la impozite ale companiei nu pot fi facute publice, insa difera foarte mult de cele de pana acum. In cazul lui Parsons, taxa aferenta era de la 10 la 16 eurocenti pentru fiecare mila parcursa.

“Uzul personal al avioanelor companiei este total inadecvat. Directorii au oricum salarii foarte mari, astfel incat daca vor sa calatoreasca cu avionul pot face acest lucru in regim de charter”, spune Charles Elson, directorul Centrului pentru Guvernare Corporatista din cadrul Universitatii din Delaware. In cazul lui Parsons, potrivit noii legi, o cursa in regim charter s-ar ridica la valoarea de 70.000 de euro, iar taxele ar creste de la 862 de euro la 28.000 de euro, pentru fiecare calatorie.

Unii CEO calatoresc gratuit, intrucat companiile pentru care lucreaza acopera toate cheltuielile. Cardinal Health a raportat anul trecut costuri de 118.000 de euro pentru calatoriile cu avionul pe care le-a efectuat presedintele si CEO-ul Robert Walter.

Coca-Cola a acoperit costurile in valoare de 197.000 de euro, generate de calatoriile lui Neville Isdell, presedintele si CEO-ul companiei.

Majoritatea companiilor sustin ca si in conditiile in care avioanele nu ar fi utilizate in scop personal, valoarea costurilor nu s-ar schimba semnificativ. Cu toate acestea, scandalurile care au aparut pana acum in urma acestor calatorii au dus la inlaturarea din functie a multor directori de companii.

“Oamenii erau pusi in situatia de a alege intre ocuparea unei functii in cadrul unei banci, de exemplu, unde erau bine platiti, si ocuparea unei functii in cadrul unei corporatii, unde salariile nu erau atat de mari, dar avantajele adiacente erau compensatoare”, considera Bruce Greenwald, profesor de finante in cadrul Scolii de Afaceri de la Universitatea Columbia.

Putine companii, in ciuda tuturor controverselor, au decis sa renunte la asemenea avantaje. Cele care au facut-o totusi sunt cele ale caror directori erau deja vizati de catre specialisti pentru salariile mari pe care le incasau.

Wells Fargo a apelat la o solutie aproape extrema, in conditiile in care a inceput sa plateasca singur calatoriile cu avionul, facute in regim charter.

“Exista mari semne de intrebare atunci cand vine vorba de directorii care au salarii foarte mari si nu-si platesc singuri cursele”, spun specialistii.

In cele mai multe cazuri, directorii spun ca nu de ei depinde modalitatea de achitare a facturilor generate de costuri.

Un alt motiv invocat de conducerile marilor companii este acela ca, dupa 11 septembrie 2001, utilizarea unor avioane personale este necesara din motive de securitate. Mary Hevener, partener la firma de avocatura Baker & Mckenzie, spune ca lunar primeste telefoane de la membrii celor mai mari companii care anunta ca au primit amenintari cu moartea.

Cu toate acestea, David Yermack, profesor la Scoala de Afaceri din cadrul Universitatii din New York, exprima o opinie contrara: “E ca si cum ai sfatui un CEO sa manance doar la restaurante de 5 stele, pentru a se hrani cat mai bine si sa bea doar sampanie de 800 de dolari, pentru sanatatea sa. As intelege daca ar fi directori in Afganistan sau Columbia. In SUA este insa inutil”.

ana.raduta@zf.ro