Versiunea completă
Companii

Actiune de ministru: idei si controale

Concesiuni pe 15 ani? Ministrul interimar al Sanatatii, Ionel Blanculescu, a aprobat un proiect de hotarare de guvern care prevede concesionarea cabinetelor medicale pe o perioada de cel putin 15 ani. Urmeaza ca, dupa ce proiectul va primi avizul de la ministerele de Justitie, Finantelor Publice si Administratiei si Internelor, sa fie prezentat Executivului

Ziarul Financiar · 12 noiembrie 2003 · 3 min de citit



Concesiuni pe 15 ani?



Ministrul interimar al Sanatatii, Ionel Blanculescu, a aprobat un proiect de hotarare de guvern care prevede concesionarea cabinetelor medicale pe o perioada de cel putin 15 ani.



Urmeaza ca, dupa ce proiectul va primi avizul de la ministerele de Justitie, Finantelor Publice si Administratiei si Internelor, sa fie prezentat Executivului.



Noul act normativ prevede concesionarea spatiilor catre medicul titular sau cel delegat de medicii asocialti, in vederea asigurarii nevoilor de ingrijire primara si ambulatorie de specialitate a populatiei.



In aceste cabinete isi desfasoara activitatea majoritatea medicilor ce furnizeaza servicii medicale ambulatorii de specialitate, medici care, pe parcursul celor trei ani de activitate bazata pe contract de comodat, au investit in spatiile respective si in aparatura cu care lucreaza.



Contractul de concesiune va fi incheiat intre medici – in calitate de concesionari – si Ministerul Sanatatii, prin directiile de sanatate publica (pentru bunurile proprietate publica ori privata a statului), consiliile judetene sau consiliile locale (pentru bunurile proprietate publica a judetului, orasului, municipiului, comunei), Consliului General al Municipiului Bucuresti (pentru bunurile proprietate publica ori privata a municipilui) – in calitate de concendenti.



In proiectul de hotarare este prevazut ca durata concesiunii sa nu poata fi mai mica de 15 ani, dar sa nu depaseasca durata prevazuta de actele normative in vigoare. Concesionarea se va face in schimbul unei redevente lunare, trimestriale sau anuale, dupa caz, platita de concesionar si stabilitya de catre concedent, pornind de la pretul pietii, dar numai in urma negocierilor dintre cele doua parti.



“Am declarat ca, in urmatoarea perioada, prioritatea mea in calitate de ministru este reorganizarea si buna functionare a sistemului sanitar. Lucrul acesta nu poate fi realizat decat prin asigurarea calitatii serviciilor medicale. si pentru asta trebuie sa gandim reorientarea serviciilor medicale de la preponderenta ingrijirilor spitalicesti catre asistenta medicala primara si asistenta ambulatorie de specialitate”, a declarat Ionel Blanculescu.



Ministrul interimar a adaugat ca, alaturi de privatizarea spitalelor, redistribuirea echipamentelor medicale catre acestea, inceperea parteneriatului public-privat in domeniul sanatatii, finalizarea contractului-cadru si sustinerea in Parlament a bugetului pentru asigurarile de sanatate la nivelul de 84.000 de miliarde de lei, concesionarea cabinetelor medicale reprezinta un pas important pentru imbunatatirea performantelor sistemului sanitar romanesc.





CNAS, marele colector al Sanatatii



Ministrul Blanculescu doreste sa mentina si in 2004 la nivelul structurilor din cadrul Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate activitatea de colectare a contributiilor sociale.



“Exista discutii in acest sens intre Ministerul Finantelor Publice pe de o parte si CNAS, Ministerul Sanatatii si comisiile parlamentare de specialitate, pe de alta parte. Desi s-a stabilit ca de anul viitor toate contributiile vor fi platite intr-un fond unic, decizia finala o va lua Guvernul”, a explicat Blanculescu.



Ministerul Finantelor Publice a infiintat Agentia Nationala de Administrare Fiscala care va colecta, incepand de la 1 ianuarie 2004, atat impozitele si taxele datorate bugetului de stat, cat si contributiile la asigurarile de stat si la fondurile speciale.



Ministrul a adaugat ca structurile CNAS au fost eficientizate, iar transferul creantelor catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a avut un efect psihologic asupra rau platnicilor, sumele restante diminuandu-se simtitor.



De asemenea, un argument in favoarea mentinerii actualului sistem de colectare este, in opinia ministrului, diferenta semnificativa dintre previziunile bugetare pentru 2004 realizate de MFP si CNAS.



Finantele au estimat pentru anul vitor venituri din contributiile la asigurarile de sanatate de 64.000 de miliarde lei, cu 20.000 de miliarde lei mai putin fata de sumele prevazute de CNAS.



Blanculescu a adaugat ca exista solutia ca bugetul CNAS pentru anul viitor sa fie construit tinand seama de ambele propuneri, urmand ca prin rectificari succesive sa se utilizeze toate sumele virate la fondul de sanatate. Mediafax

Citește și