Versiunea completă
Energie

Administratorul Hidroelectrica: Pot anula contractele, inclusiv cu băieții deștepți, dacă aduc pagube

Contractele încheiate de Hidroelectrica vor fi analizate temeinic, inclusiv cele cu "băieții deștepți", iar acolo unde se va constata că aduc prejudicii companiei înțelegerile vor fi anulate, a declarat pentru MEDIAFAX Remus Borza, care deține firma Euro Insol, desemnată administrator judiciar.

Cristina Cuncea - Mediafax · 20 iunie 2012 · 3 min de citit

“Avem mandat nelimitat. Putem face orice ne permite legea. Vom lua orice decizie doar după o analiză temeinică, obiectivă și fără presiuni. Nu pot să mă pronunț acum despre contractele încheiate de Hidroelectrica, dar prin lege administratorul judiciar poate să denunțe toate contractele păguboase pentru companie. Pot anula orice contract păgubos, și pe cele cu «băieții deștepți», și altele, dacă aduc prejudicii companie”, a explicat avocatul.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a cerut Tribunalului București la finele săptămânii trecute intrarea în insolvență, solicitare admisă miercuri de instanță.

Consiliul de Administrație a decis să solicite intrarea în insolvență a Hidroelctrica din cauza scăderii cifrei de afaceri și a creșterii datoriilor, a informat compania, care a menționat că toate contractele vor fi continuate “în condiții de eficiență, transparență și legalitate”.

Președintele Consiliului de Administrație al Hidroelectrica, Remus Vulpescu, a afirmat marți că intrarea în insolvență, după “un dezastru de management” și seceta din 2011, nu vizează falimentul companiei, ci reorganizarea, care va dura 16-18 luni, și nu va duce la vânzarea de active sau închiderea de hidrocentrale.

Hidroelectrica a livrat în 2011 “băieților deștepți” energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei față de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.

Prin sintagma “băieți deștepți” sunt vizate companiile care au contracte directe de achiziție a energiei la prețuri mici de la Hidroelectrica.

Companiile care au anul trecut avut cele mai mari contracte sunt Alro (322,47 milioane lei), Energy Holding (280,25 milioane lei), Alpiq RomEnergie (204,34 milioane lei), ArcelorMittal Galați (185,46 milioane lei), EFT România (136,68 milioane lei), Alpiq RomIndustries (130 milioane lei) și Electromagnetica (124,95 milioane lei).

Contractul cu ArcelorMittal Galați a expirat la finele anului trecut.

Având în vedere termenele stabilite miercuri de către Tribunalul București, planul de reorganizare a Hidroelectrica nu va putea fi depus mai devreme de luna octombrie.

Instanța a decis ca termen limită de depunere a cererilor de admitere în tabelul preliminar al creanțelor să fie 4 august.

De asemenea, până la 24 august tabelul preliminar al crențelor va fi verificat, întocmit, afișat și comunicat. Termenul de definitivarea a tabelului creanțelor este 8 septembrie. Prima ședință a adunării generale a creditorilor va fi pe 29 august.

După definitivarea tabelului creanțelor și aprobarea acestuia de către Tribunalul București, planul de reorganizare trebuie depus în termen de 30 de zile.

Planul poate fi depus fie de Hidroelectrica, printr-un administrator special, care urmează să fie ales de acționarii companiei în perioada următoare, fie de administratorul judiciar, fie de orice creditor înscris la masa credală cu cel puțin 20% din creanțe.

Potrivit bilanțului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condițiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.

Hidroelectrica a înregistrat un profit din exploatare de 161,15 milioane lei, comparativ cu 502 milioane lei în 2010, dar și o pierdere financiară de 121,54 milioane lei, față de 112 milioane lei cu doi ani în urmă.

Datoriile pe termen scurt au urcat cu 900 de milioane lei în 2011, de la 1,7 miliarde lei la 2,6 miliarde lei, din care cu 400 de milioane la bănci (total 1,1 miliarde lei), și cu 250 milioane lei către furnizori (total 1,12 miliarde lei).

Datoriile pe termen lung au cunoscut, de asemenea, o majorare de peste 200 de milioane lei, la 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligații către bănci.

Citește și