Adrian Vasilescu, BNR: Bugetul si inflatia

De mai bine de sase trimestre, fara intrerupere, Romania este in recesiune. Pe acest fond a aparut, acum, o problema grava, care daca nu va fi rezolvata repede si bine va duce negresit la intarzierea iesirii din recesiune. Si, in acelasi timp, va ameninta stabilitatea financiara a tarii. Am in vedere ruperea echilibrului – in bugetul consolidat al Romaniei – intre balanta veniturilor si cea a cheltuielilor.

Deficitul bugetar tinde sa urce spre 9 la suta. E adevarat, nu avem deficit cu doua cifre, iar ponderea datoriei publice in PIB este cu mult sub plafonul european de 60 la suta. Dar asta nu inseamna ca lucrurile pot fi lasate sa se miste catre un astfel de deznodamant dramatic.

E nevoie de interventii urgente. Deficitul bugetar a fost de 5,4 la suta in 2008 si de 8,3 la suta in 2009. Acum continua sa urce. Dar trebuie oprit. Conventia cu semnatarii Acordului de Imprumut, de care depinde eliberarea urmatoarelor transe, este ca in 2010 deficitul sa coboare la 6,8 la suta. Scaderea de la 8,3 la suta la 6,8 la suta ar asigura o schimbare de tendinta in miscarea deficitului, de la urcare la coborare, ceea ce ar garanta ca putem sa evitam un derapaj incontrolabil.

Daca statul n-ar interveni de urgenta pentru a curma actuala tendinta a deficitului bugetar, lasandu-l sa urce spre 9 la suta sau poate si mai sus, nu numai stabilitatea financiara ar fi pusa in pericol, ci societatea in ansamblu. Are insa importanta si cum va fi rezolvata aceasta problema.

Cum a aparut problema? A luat foc Europa. Mai multe tari, indeosebi dintre cele de la periferia zonei, s-au confruntat dintr-o data nu doar cu dificultati in combaterea recesiunii, ci si cu grave probleme financiare. Moneda euro insasi este supusa unor puternice presiuni si se vede nevoita sa infrunte un val de neincredere. Cazul Greciei, care se confrunta acum atat cu un deficit bugetar de doua cifre, cat si cu un nivel al datoriei publice care depaseste PIB-ul tarii, este cel mai concludent. Dar si alte tari, care fie ca au doar deficit bugetar cu doua cifre, fie ca au doar datorie publica peste nivelul PIB-ului, nu vad o iesire imediata din corzi.

Exista o suma de reguli in economie, cunoscute de altfel, care nu pot fi incalcate fara sa urmeze sanctiuni grele. Cand cresterea economica este foarte mare, politica fiscala trebuie sa fie anticiclica. Atat timp cat cresterile au fost mari, productia sporea in salturi, iar consumul se dovedea a fi exploziv, ar fi fost momentul ca politica fiscala sa actioneze pentru a strange rezerve. Aceasta ar fi fost calea sanatoasa. Practica noastra fiscala n-a tinut insa seama de ea. In plus, de mai multi ani, atunci cand se faceau bugetele, proiectiile erau generoase si balanta veniturilor urca pana la 37-38, uneori 39% din PIB. Dar cand se tragea linie, dupa exercitiul bugetar, si se adunau banii stransi in balanta veniturilor, vedeam ca niciodata nu putea fi depasita scala ce parca inghetase intre 28% si 32%. Dincolo, in balanta cheltuielilor, desi erau mereu programate deficite stranse, in fiecare an a fost nevoie de reduceri de cheltuieli, pentru ca cheltuielile tindeau spre 38-39%, uneori chiar 40%. Ca in 2009. In timpul exercitiului bugetar le vedeai cum urca. Mereu era nevoie de ajustari, de taieri. Cateodata s-au facut, cateodata nu s-au facut. Nu s-au facut in special in anii electorali. Nu spun o noutate acum. Banca centrala a atras continuu atentia ca va veni un moment al scadentei. Si iata ca a venit. Acum aceasta politica se impune a fi ea insasi restructurata.

Apoi, recesiunea actuala s-a suprapus peste vechi boli cronicizate. Am avut mari probleme cu deficitul contului curent, care urcase pana la peste 12% desi in mod normal un astfel de deficit nu poate sa depaseasca un plafon de 6%. Pe de alta parte, s-a produs o ruptura dramatica intre cresterea cererii de consum, care in conditiile boom-ului economic de dinainte de criza devenise exploziva si oferta interna de bunuri si servicii, care crestea lent. Aceasta contradictie puternica s-a razbunat. Cand, sub impactul efectelor directe si indirecte ale crizei globale, consumul nostru a inceput sa scada, cresterea economica si-a pierdut principalul sustinator. si in plus, am pierdut sustinerea investitiilor.

Ar fi un nonsens sa vorbim, astazi, despre caile pe care Romania ar putea iesi din recesiune inainte de a rezolva problemele bugetului in suferinta. Pentru ca, inainte de orice, important este sa nu lasam sa ne invadeze inflatia.

Si sa fie temperat ritmul dezlantuit al cresterii deficitului bugetar.