Afacerea cu gaze a Petrom a trecut pe profit

Afacerea cu gaze a SNP Petrom a trecut din acest an pe profit, ca urmare a cresterii pretului la gaze la finele anului trecut. De fapt, conducerea companiei mizeaza in 2004 pe imbunatatirea profitului tocmai pe baza portofoliului de gaze al Petrom, care anul trecut producea pierderi.

“Daca in 2003, Petrom vindea cu un pret mai mic gazele, dupa cresterea preturilor de la finele anului trecut, practic avem un profit de pana la 10 $ la fiecare mie de metri cubi de gaze vanduta”, a spus Gheorghe Constantinescu, directorul general al SNP Petrom.

Tarifele la gaze au fost majorate de la un nivel de 82,5 $ pe mia de metri cubi in martie anul trecut cu aproximativ 60% in dolari pana in ultimul trimestru al anului, in urma angajamentelor luate de autoritatile romane fata de Fondul Monetar International (FMI). FMI a cerut liberalizarea preturilor la gaz si energie pentru a indeparta distorsiunile din economie.

Scumpirea gazului si alinierea lui la nivelul pietei europene a continuat si in 2004, de la 1 aprilie fiind in vigoare pentru populatie un tarif de aproximativ 135 $ pe mia de metri cubi, ceea ce va mari incasarile Petrom din vanzarile de gaze.

In 2003, gazele “au ciupit” din profitul companiei petroliere, in conditiile in care Petrom a fost nevoit sa recurga la importuri in valoare de aproximativ 30 mil. $ intr-o perioada in care cotatiile pe piata internationala erau destul de mari, cu valori intre 140 si 160 dolari pe mia de metri cubi. Aceasta miscare a redus rentabilitatea Petrom, insa repetatele cresteri ale tarifului de pe piata interna transforma gazele dintr-o sursa de pierderi in principala sursa de profit.

Pe piata Europei Centrale si de Est, nu numai Petrom a avut probleme cu pretul scazut la gaze, ci si grupul petrolier ungar MOL. Divizia de gaze a MOL a inregistrat si ea in anii trecuti pierderi datorate preturilor scazute practicate pe piata din Ungaria, fiind pe punctul de a fi vanduta la un moment dat catre investitori internationali.

Pe piata romaneasca, preturile scazute la utilitati (gaze, energie), situate uneori sub costurile de productie, au dus treptat la o decapitalizare a companiilor romanesti din acest sector, la o lipsa de lichiditati si la crearea unui blocaj financiar in sistem.

Petrom este al doilea producator de gaze din Romania, cu un nivel al productiei anuale de aproximativ 5,7 miliarde metri cubi, cu care acopera 30% din cererea interna. Cel mai mare producator este Romgaz Medias, cu o productie de pana la 7 miliarde metri cubi, in timp ce importurile de gaz rusesc de la Gazprom au o cota de 33% din piata romaneasca.

Unele studii indica deja ca pana in 2007, Petrom va deveni cel mai mare producator de gaze, urmand sa inregistreze un declin mai lent decat cel al Romgaz.

Compania petroliera a inceput in toamna anului trecut productia de gaze intr-un zacamant off- shore (situat in Marea Neagra) prin intermediul sucursalei sale Petromar, in urma unei investitii de 10 mil. $. Productia de gaze din zacamantul respectiv este estimata la 370 milioane metri cubi, durata de exploatare a acestuia fiind de aproximativ 10 ani.

Petrom dispune de rezerve de gaze de 101,225 miliarde metri cubi, cu o durata de viata de 17 ani, in conditiile unei rate de productie la nivelul anului trecut. Rezervele Petrom de gaze si titei au fost supuse unui audit la finele anului trecut de catre firma britanica specializata in evaluari pentru companii petroliere Gaffney, Cline & Associates, in contextul privatizarii companiei de catre statul roman.

Evaluatorul britanic a fost angajat de catre consultantul statului roman pentru privatizare, si anume consortiul format din bancile de investitii Credit Suisse First Boston si ING Barings. Rezultatele evaluarii sunt “comparabile” cu cele enuntate de autoritati in anuntul de privatizare a companiei, dupa cum s-a exprimat ministrul economiei si comertului, Dan Ioan Popescu. Statul roman, care detine 93% din actiunile Petrom, vrea sa vanda 51% din actiuni, in acdrul unei tranzactii estimate intre 1 – 1,3 mld. $. Pe Bursa, capitalizarea companiei este de peste 2,4 mld. $. adrian.mirsanu@zf.ro