Afacerea Tănase. Leapșa pe murite/ de Ziarul de duminică

La 14 octombrie, la ora 19, la sala Elvira Popescu va avea loc premiera filmului documentar „Afacerea Tănase. Leapșa pe murite”. Câteva zile mai târziu, la 23 octombrie, la sediul Jockey Club, se va organiza un eveniment public dedicat lui Virgil Tănase.

Filmul documentar „Afacerea Tănase. Leapșa pe murite” (Libra Film, 2013 – regia: Ionuț Teianu; scenariul: Liviu Tofan, Ionuț Teianu; producător: Tudor Giurgiu) este o reconstituire palpitantă a senzaționalei afaceri de spionaj ce a ținut prima pagină a presei pariziene în vara anului 1982. Personajele principale – disidenții Virgil Tănase și Paul Goma, și spionul Matei Haiducu – participă la reconstituire prin mărturii actuale sau din epocă, susținuți de relatările unui fost director adjunct al serviciului francez de contrainformații. Intriga politică din fundalul afacerii este ilustrată de conflictul dintre președinții Francois Mitterrand și Nicolae Ceaușescu. Documentarul „Afacerea Tănase. Leapșa pe murite” ne dezvăluie fața ascunsă a României ceaușiste în planul relațiilor externe, precum și mijloacele criminale la care Securitatea nu ezita să recurgă pentru reducerea la tăcere a opozanților.

Scenariul documentariului are la bază cartea „A patra ipoteză” (Liviu Tofan, Polirom, 2012), rezultatul unei investigații complexe de-a lungul a patru ani. Ancheta ne dezvăluie, după mai bine de un sfert de secol, resorturile secrete și mobilurile ascunse ale celebrei afaceri, declanșată de dispariția scriitorului Virgil Tănase, în mai 1982. Elementul central îl constituie cea mai spectaculoasă și mai sofisticată diversiune din perioada Războiului Rece în Europa, organizată de DST, serviciul francez de contrainformații, împotriva Securității lui Ceaușescu. Spionului român Matei Haiducu primise misiunea de a-i asasina, la Paris, atât pe Virgil Tănase, cât și pe Paul Goma. Dar Haiducu a trecut de partea franceză și și-a dezvăluit misiunea DST-ului, iar acesta a înscenat răpirea lui Virgil Tănase și „otrăvirea” lui Paul Goma pentru a-l putea folosi pe Haiducu ca agent dublu într-o misiune secretă în România. Povestea este cel puțin la fel de spectaculoasă ca un foarte bun roman de spionaj, cu diferența că este cât se poate de reală.

„Nici în cărți nu se pomenește de-așa păcăleală pe care un cogeamite șef de Stat – președintele Franței, François Mitterrand – s-o tragă altui șef de Stat – Nicolae Ceaușescu – ca să-i taie din avântul de-a ucide pe cine are el chef – scrie Virgil Tănase. De data asta, îi năzărise pe mine. Musai să-mi ia capul. Dar n-a fost să fie. Ucigașul cu simbrie năimit la București s-a spovedit poliției franceze; ca el să-și scoată fratele din gura lupului, eu m-am făcut că-s mort, președintele Mitterrand și el, care știa bine cum stau lucrurile căci în parte le pusese la cale, s-a prefăcut, într-o conferință de presă, că mă crede pierdut, căsăpit pe undeva, autoritățile române au luat-o de bună, de bucurie și-au dat poalele peste cap decorând ucigașul și ridicându-l în grad, iar când a venit sorocul, am scos totul la iveală, vădindu-se nu atât că statul român avea în fruntea sa un asasin (s-a văzut și la case mai mari), ci că sminteala lui e încurajată de un sistem politic nătâng, care merge împotriva propriilor sale principii și care stă strâmb împotriva Istoriei, deci împotriva a ceea ce suntem (sau ar trebui să fim) în lume.”