Afacerile Hidroconstructia au scazut cu 20% in prima parte a anului

Hidroconstructia, una din primele doua companii romanesti de constructii dupa cifra de afaceri, a raportat pentru primele patru luni o scadere a veniturilor cu circa 20% in lei, evolutie prognozata de altfel pentru intreg anul. Pentru 2002, compania a raportat o crestere a veniturilor cu 27% in euro.
“Hidroconstructia a realizat in primele patru luni venituri totale de circa 700 mld. lei, in scadere cu aproximativ 20% in lei fata de aceeasi perioada a anului trecut, pe fondul iernii mai lungi din acest an. In acest an, previzionam venituri totale de 3.405 mld. lei, insa acest nivel ar putea fi depasit. Anul trecut de exemplu, desi erau previzionate venituri totale de 2.800 mld.lei (87,3 mil. euro), pe baza contractelor semnate, am incheiat anul cu venituri totale de 4.231 mld. lei (132 mil. euro)”, a declarat pentru Ziarul Financiar Emil Timofti, directorul general al Hidroconstructia SA.
De unde aceste diferente intre previziuni si realizari? “Pe langa contractele semnate, pe baza caruia se fac aceste previziuni, apar licitatii, la care noi participam sau chiar in cazul unor lucrari in derulare, finantate de la bugetul local sau de stat, aflam prin mai -iunie valorile pentru anul in curs”, explica Timofti.
“Vrem sa ne pastram personalul si activitatea la capacitatea actuala”, a adaugat Dumitru Scaueru, seful serviciului de marketing al companiei.
  ”In acest an ne-am propus sa obtinem o rata a profitului de 5,1% din cifra de afaceri”, a adaugat Scaueru care a adaugat ca rata profitului aferent anului trecut a fost de 7,3%.
Hidroconstructia este unul dintre cei mai puternici jucatori pe o piata a constructiilor estimata in 2002 la 3,6 mld. euro, si unde concureaza cu companii precum CCCF, Energoconstructia SA, Energomontaj, Strabag (Germania), Bouygues, Vinci (Franta) sau Diekat(Grecia).
Anul trecut, cea mai mare pondere in veniturile companiei au ocupat-o lucrarile pe proiecte hidroenergetice cu circa 70%, restul fiind impartit in mod egal aproape de lucrarile de infrastructura si alimentari cu apa. Acestea din urma ar putea reprezenta 40% din veniturile Hidroconstructia pe 2003, in timp ce participarea la lucrari hidro ar putea fi de numai 60%.
Ca strategie, Hidroconstructia intentioneaza sa se concentreze mai mult asupra marilor proiecte de infrastructura in perioada urmatoare, ce vor ocupa o pondere mai mare in cifra de afaceri din urmatorii ani.
“Suntem in discutii in vederea asocierii in joint venture (societate mixta) cu Strabag si Astaldi pe proiecte concrete. Vrem sa devenim din subcontractor un asociat al firmelor ce indeplinesc conditii de antreprenor general”, explica Timofti, care crede cã, in acest fel, Hidroconstructia va avea un cuvant mai greu de spus in proiectele de infrastructura, acum adjudecate de contractorii internationali.
Pana acum, marile companii de constructii romanesti nu au cum sa concureze cu companiile internatinale, care probeaza o experienta mai mare pe proiecte cu valori de peste 100 milioane euro, cum sunt cele de autostrazi.
“In general, conditiile nu pot fi indeplinite de societatile romanesti. Daca vrei sa fii antreprenor general la proiectul de executie al unei autostrazi, sa zicem, trebuie sa fi executat o lucrare similara, cu o valoare de peste 100 mil. euro, sa fi facut 100 km de autostrada, ceea ce pentru noi este imposibil avand in vedere ca la noi nu s-a facut pana acum decat o autostrada”, a mai spus Timofti.
Hidroconstructia, infiintata in anul 1950, a devenit in 1995 societate cu capital privat prin metoda MEBO (cumpararea actiunilor societatii de catre conducere si salariati). Capitalul social al companiei este de 76,9 mld. lei, Hidroconstructia numarand peste 10.000 angajati. adrian.mirsanu@zf.ro