Alegeri în Moldova. Nimic nou pe frontul de Est

Nimic nu este sigur în Republica Moldova, ci doar că moldovenii par că nu se mai satură de alegeri (au votat de trei ori în ultimul an și jumătate), fără ca peisajul politic să poată fi clarificat. Partidele intrate în parlament nu reușesc de un an și jumătate să aleagă un președinte în fruntea țării.

Media de la Chișinău acreditează ideea că în luptă s-ar afla opțiunea pro europeană și opțiunea pro moscovită. Nimic nu este însă sigur. Este adevărat că unele dintre partidele înscrise în cursă (doar patru dintre ele au șanse reale să intre în Parlament) cochetează mai mult cu intrarea în UE, în vreme ce Partidul Comunist – puternic în trecut, dar împins acum spre periferie – ar vedea mai degrabă o soluție în apropierea de Moscova. Realitatea este dură în mica țară vecină, în fapt o felie din România de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Cu un PIB care nu depășea anul trecut 3,7 miliarde de euro, Republica Moldova se zbate în sărăcie și neputință. Europa nu o vrea și așa este, din păcate, aproape singură. Ajutorul pe care România susține că i l-ar da a fost mai degrabă un calcul electoral. Intrarea României în spațiul Schengen este amenițată acum de ușurința cu care Bucureștiul acordă cetățenie moldovenilor de peste Prut.

Voturile noilor cetățeni români au fost bune în campania electorală trecută din România, dar nimeni din capitalele occidentale nu vede cu ochi buni acest lucru, iar Bucureștiul este incapabil să răspundă adecvat întrebărilor care vin din Vest. Să explice convingător că România are o datorie morală față de Republica Moldova.

Sondajele indicau săptămâna trecută o ușoară preferință a electoratului pentru comuniști. Dar ei nu vor avea voturile necesare pentru a-și alege președintele – un atribut al parlamentului. Este nevoie de 61 de voturi în parlament pentru acest lucru. În situația în care după două încercări nu se reușește alegerea președintelui, parlamentul este dizolvat și sunt convocate noi alegeri parlamentare.

O alianță a partidelor prooccidentale “Alianța pentru Integrare Europeană” ar putea obține cele 61 de voturi și ar pune capăt cel puțin incertitudinii politice.

20 de formațiuni politice și 19 candidați independenți și-au disputat ieri cele 101 locuri din legislativul de la Chișinău. Partidul Comuniștilor (condus de fostul președinte Vladimir Voronin), Partidul Liberal Democrat (condus de premierul Vlad Filat), Partidul Democrat (condus de Marian Lupu, fost comunist) și Partidul Liberal (condus pe președintele interimar Mihai Ghimpu) vor fi sigur în parlament. Cu șanse mai mici de a trece pragul electoral de 4% este Alianța Moldova Noastră, condusă de fostul primar al Chișinăului Serafim Urechean.

Și, totuși, Moldova ar putea avea un destin mai bun. Sunt semnale că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, conflictul transnistrean s-ar putea stinge, de vreme ce Rusia admite că se va retrage de aici. Este interesant că Europa acordă o atenție mai mare acestei zone și nu este de neluat în seamă ultimele evoluții în relațiile dintre Moscova și UE. Nu este, de asemenea, de nebăgat în seamă că între București și Chișinău a fost semnat, cu nici o lună în urmă, tratatul de frontieră.

Semnarea tratatului a fost anunțată de președintele Comisiei Europene Manuel Durao Barroso, aflat în vizită la București. Germania, mai cu seamă, a fost interesată de acest tratat, dar răspunsul la întrebarea de unde interesul Germaniei față de acest subiect nu a fost dat în întregime.

Ce rol va juca Rusia în această zonă în noul context geopolitic în care SUA dau semne că ar abandona pozițiile din Asia Centrală? Până unde își va întinde ea influența? Se va limita la Ucraina? Soarta Moldovei depinde în mare măsură de acest răspuns.

Citiți azi pe www.zf.ro rezultatul votului din Moldova