Alegerile din România pot relansa discuțiile despre abordarea implementării tehnologiei 5G?

Cum va arăta viitoarea abordare a Guvernului României cu privire la accelerarea demersurilor privind implementarea tehnologiei 5G în țara noastră, tehnologie care dincolo de beneficiile bugetare imediate date de închirierea frecvențelor poate aduce avantaje competitive și de dezvoltare tehnologică comparabile sau chiar mai bune (ținând seama de ecartul de dezvoltare) cu cele ale statelor vestice din Uniunea Europeană?

Este o întrebare care vine în mod natural după ce am avut un an 2020 blocat printr-un demers cel puțin bizar si anume acela de promovare a unui proiect de lege neconform cu legislația europeană referitoare la competiție și liber acces la piața digitală.

Este evident faptul că, după opoziția exprimată de toate părțile potențial implicate și afectate de acel proiect de act normativ, Guvernul Orban a renunțat pe moment la promovarea sa așteptând alegerile parlamentare din România dar trăgând cu ochiul și la alegerile din Statele Unite ale Americii și a unor noi direcții de acțiune generate de rezultatul acestor alegeri.

Înainte de a încerca un raspuns aș spune doar că, în timp ce România a bulversat întreaga industrie  ITC, dar mai ales și-a creat o pierdere de 3 miliarde lei la bugetul de stat, alte tări europene nu au stat cu mâinile în sân și au procedat la închirierea prin licitație a frecvențelor destinate tehnologiei 5G.

Franța de exemplu chiar recent a câștigat 2,8 miliarde euro din recenta licitație 5G optând pentru un model interesant în care operatorii de telecom au inchiriat frecvențele și nu furnizorii efectivi de tehnologie. Interesantă această abordare mai ales din perspectiva faptului ca detinatorul licențelor va putea avea parteneriate private cu furnizorii de tehnologie.

Germania a încasat deja 6,5 miliarde euro din licitatia pentru atribuirea de licențe 5G optând pentru același model ca și Franța.

Noi am ratat și anul acesta startul. De ce?

Răspunsul l-am mai dat dar îl reiterez: nu știm să gestionăm situația.

Statele Unite ale Americii nu cer imposibilul desi poate este cam radical modul în care s-a elaborat memorandumul de înțelegere cu România, dar unor decidenți de la noi le place să adauge obstacole acolo unde ele nu există și nu se uită deloc ce se întâmplă în Europa și cum procedează celelalte țări. Țări care au același interes de a-și proteja securitatea digital și economică dar care acționează pragmatic, în interes statal, nediscriminatoriu în respect față de toți competitorii dar și față de partenerii statali formali sau reali.

Gestionarea aceasta defectuoasă nu numai că ne produce pierderi la bugetul de stat, dar ne provoacă și un deficit suplimentar de 0,3% din PIB în 2020.

Care va fi noua abordare a viitorului Guvern și al noului Parlament al României în urma alegerilor din decembrie 2020 ?

Eu sper să nu fie aceeași.  

Sper să fie o abordare mult mai deschisă inputului de tehnologie, competiției și costului scăzut.

Categoric există soluții pentru a merge mai departe mult mai accelerat pe drumul implementării tehnologiei 5G în România fără a intra în conflict cu prevederile memorandumului încheiat cu Statele Unite ale Americii.

Am mai spus și în trecut, fiecare participant poate avea o licență de funcționare pe piața românească emisă de autoritatea specializată în telecomunicații (ANCOM) care să-i permită accesul la orice licitație dar și la furnizarea de tehnologie și echipamente pe piața națională.

Acolo, în procedura de autorizare se pot face toate verificarile de securitate și de capacitate necesare iar această etapă nu ar mai bloca dezvoltările ulterioare din piață.

România ar trebui, să se concentreze asupra pandemiei și economiei și să valorifice industria ITC pentru a dezvolta economia digitală pentru a promova redresarea economică, nu invers.

Evident că, în toată desfășurarea viitoare, va conta și care va fi abordarea noii administrații Biden asupra relației cu China în general și a pieței digitale în special.

Chiar dacă nu vor fi dezvoltări spectaculoase este de așteptat ca războiul rece indus de administrația Trump să își reducă intensitatea iar relațiile americano-chineze pe mai multe palnuri și regiuni să intre într-o altă etapă.

O etapă unde este de asteptat semnarea unui tratat de cooperare digitală între SUA și China pentru că ambele tări trebuie să profite la maxim de revoluția tehnologică. Abordarea democraților nu este, pe acest subiect, atât de radicală precum a fost abordarea administrației Trump iar nivelul politicilor de cooperare cu China va crește.

Evident, această posibilă viitoare cooperare nu exclude ca părțile să se asigure de bunele intenții ale partenerilor și să facă toate demersurile pentru eliminarea unor eventuale elemente ostile.

În fapt, în această cooperare care ar înlocui competiția abruptă și inutilă creată de administrația Trump, SUA ar fi concentrate pe investiile în cercetare și dezvoltare și pe capacitățile de inovații în competiția tehnologică, iar din declarațiile din timpul campaniei prezidențiale înțelegem că Biden susține cooperarea tehnologică americano-chineză și va încerca să recupereze pierderile companiilor de tehnologie (cum ar fi numeroasele companii de înaltă tehnologie din Silicon Valley) care l-au sprijinit să câștige alegerile.

Să nu ne așteptăm însă ca acest tip de cooperare să fie atât de explicit încât să fie înțeles și de politicienii care ne conduc. În lumea de business, în economia globală și regională de fapt, cooperarea interstatală și intre companii este destul de discretă și greu de descifrat dacă nu cunoști mecanismele de cooperare.

Să nu ne așteptăm însă nici la o schimbare peste noapte a retoricii pe piața globală, pentru că sunt multe etape de parcurs iar primele dintre acestea vor avea loc de abia începând cu primăvara anului viitor.

În acest context cel mai bine pentru România ar fi să își vadă interesul propriu în strânsă legătură cu ceea ce se întamplă în Europa.

Din această perspectivă, competiția a început și decalajele nu vor întârzia să apară.

Nu mi-aș dori ca și în anul 2021 să luăm premiul întâi la filozofie strategică și corectitudine politică în timp ce alte țări vor dezvolta orașele sau infrastructura viitorului.

Adrian Câciu este economist, având o vasta experiență în zona analizei și consultanței economice, licentiat în Relații Comerciale și Financiar-Bancare Interen și Internaționale, cu un master în Managementul proiectelor de dezvoltare rurală și regională, Adrian Câciu s-a specializat în elaborarea și promovarea unor politici de dezvoltare economică națională și europeană cu impact pozitiv asupra mediului antreprenorial din România, precum și în analize economice raportate la situațiile cu care economia României se confruntă.

Articolele de tip advertorial publicate pe site-ul www.zf.ro sunt marcate cu (P), Advertorial, Articol cu continut publicitar sau Opinia specialistului.