Alertă de furtună financiară pe ambele maluri ale Atlanticului

SUA: Mediul de afaceri se pregătește pentru default și retrogradarea ratingului

În SUA, companiile – de la băncile de pe Wall Street la marii producători industriali – își fac planuri pentru două scenarii care în urmă cu câteva luni erau de neînchipuit: intrarea Statelor Unite în incapacitate de plată a datoriilor și pierderea ratingului de credit “AAA”, scrie agenția de presă Thomson Reuters.

Deși majoritatea oa­menilor de afaceri nu-și pot imagina că politicienii ar putea fi atât de necugetați încât să lase începând cu data de 2 august guvernul fără banii necesari onorării plăților, ei nu pot fi siguri că jocul de intimidare de la Washington dintre democrați și republicani nu va căpăta o turnură neașteptată. Cu aceste scenarii în față, directorii unor companii își amână vacanța de vară și se asigură că afacerile lor au acces suficient la li­chi­dități.

O parte din oficialii americani și din analiști apreciază că SUA vor intra în default dacă până la data de 2 august cele două partide din Congresul SUA și președintele american Barack Obama nu ajung la un acord pentru ridicarea plafonului de îndatorare al guvernului, în prezent de 14.300 de miliarde de dolari și care a fost atins în luna mai. Ajungerea la un compromis se lovește, de câteva luni, de divergențele dintre părți legate de modul în care va fi redus deficitul bugetar.

Neavând în față perspectiva unui compromis, directorul general al FMI, Christine Lagarde, a avertizat că impasul politic din Washington va avea consecințe grave asupra economiei globale, potrivit The Guardian.

La rândul lui, unul dintre directorii agenției de evaluare financiară Moody’s, Gus Faucher, apreciază că dacă până săptămâna viitoare politi­cienii nu găsesc o soluție, consecințele vor fi cumplite, țara riscând să fie trasă înapoi în recesiune.

Despre efectele pe care le-ar putea avea un default asupra economiei SUA președintele Obama a fost foarte clar:

“Nu am avea destui bani pentru a ne plăti toate datoriile, note de plată care includ cecurile lunare pentru asigu­rările sociale, beneficiile veteranilor și contracetele semnate de guvern cu mii de afaceri”, a avertizat el.

Vestea bună: Deadline-ul real este 15 august

Deși secretarul Trezoreriei SUA Timothy Geithner și Obama au indicat că instituția nu se va mai putea împrumuta de pe 2 august, oficialii Trezoreriei n-au spus niciodată că guvernul va rămâne fără lichidități pentru a onora notele de plată ale țării.

Majoritatea analiștilor estimează că lichiditățile nu se vor epuiza până pe 15 august, potrivit agenției de presă Thomson Reuters.

Europa: Efectele asupra piețelor ale planului de salvare s-au și evaporat

În Europa, entuziasmul adus de planul elaborat săptămâna trecută de liderii zonei euro pentru salvarea Greciei și evitarea propagării crizei datoriilor în alte țări ale uniunii monetare pare să se reducă deoarece acesta lasă fără răspuns multe probleme esențiale, scrie The New York Times.

Acțiunile princi­pa­lelor companii cotate pe bursele din zona euro au intrat pe un curs ascendent după 18 iulie, când au atind minimul acestui an. Marți însă au scăzut. De asemenea, s-a în­che­iat și trendul descendent al ran­da­men­telor obligațiunilor econo­miilor peri­ferice ale uniunii monetare euro­pene. Dobânzile cerute de investitori Spaniei și Italiei au revenit la nivelul pe care l-au avut înaintea anunțării planului de acțiune al zonei euro. Cel mai bun semn al dispariției optimis­mului inves­ti­torilor sunt rezultatele dezamăgitoare ale licitațiilor recente de titluri spaniole și italiene. Spania a vândut obligațiuni de 2,9 miliarde de euro, cu scadența la trei și șase luni, la randamente mai mari și cerere mai scăzută decât în cazul unei licitații similare din iunie.

Ministerul italian al Finan­țelor a vândut, de asemenea, obligațiuni de 7,5 miliarde de euro scadente la șase luni la randamente de 2,269%, mult peste cele de 1,988% care au fost stabilite la o licitație similară de luna trecută.

Analiștii susțin că planul liderilor zonei euro lasă fără rezolvare prea multe probleme.

“Pachetul de salvare reprezintă un pas uriaș pentru politicienii europeni, dar este un pas mic pentru piețe”, spune Martin van Vliet, economist la ING Bank. “Cred ca va urma încă o salvare a Greciei”, a spus Van Vliet.

Cel mai mare neajuns al planului de acțiune, continuă economistul, este că, deși liderii zonei euro au sporit atri­buțiile fondului de salvare FESF, nu au majorat resursele acestuia. În aceste con­diții, fondul ar putea fi neputincios în cazul în care alte state vor intra în criză.

Ministrul german de finanțe Wolf­gang Schauble îndeamnă la prudență, declarând că încă nu s-a pus capăt crizei din zona euro și că este nevoie de menținerea disciplinei pentru a se evita propagarea problemelor.

Vestea bună: Băncile au împrumutat mai puțin de la BCE

Unul din efectele pozitive vizibile ale planului zonei euro este scăderea cu o treime a numărului băncilor care s-au aliniat pentru a primi credite ieftine de la Banca Centrală Europeană, scrie The New York Times. 193 de bănci au accesat împrumuturi pe o săptămână la o dobândă de 1,5%, față de 291 de instituții cu o săptămână în urmă Bănci au împrumutat 164 mld. euro, față de 197 mld. euro.