Amintiri din vremea regilor/ de Stelian Țurlea

Gh. Jurgea-Negrilești

Troica amintirilor

Sub patru regi

Editura Polirom

Ediția a doua, revăzută și adăugită. Ediție cartonată, cu imagini. Prefață de Constantin Țoiu. Colecția „Memoria”. Sub patru regi, între La Belle Epoque și 23 august 1944, defilează o galerie eclectică de personalități – Ionel Bătianu, N.D. Cocea, Pamfil Șeicaru, Duiliu Zamfirescu, Sadoveanu, Mateiu Caragiale, Vinea, Paul Morand, Mareșalul Antonescu, Zelea-Codreanu, Mița Biciclista, Elena Lupescu, Enescu, Păstorel, Stere, Cezar Petrescu… Lux, supeuri, baluri, separeuri, coupé-uri, Rolls-uri, mătăsuri, briliante, blănuri, tango, Veuve Clicquot, icre negre, poker, chemin-de-fer, Capșa, Corso, Athénée Palace, Europolis, București, Iași… Conspirații, război, bombardamente, refugiu, păduchi, ploșnite, sânge, noroi… Bolșevici, gărzi patriotice, Roosevelt, Stalin, Churchill…„Nimeni nu-mi poate contesta calitatea de martor al epocii mele. Am consemnat acest proces-verbal ca grefierul lui Stendhal, în fața viitorimii – veritabilă Curte cu juri.” (Gh. Jurgea-Negrilești)

Andrei Pleșu

Despre frumusețea uitată a vieții

Editura Humanitas

Ediția a doua, adăugită.

„Dacă îți acorzi un cât de mic răgaz, dacă arunci, de jur împrejur, o privire odihnită, curioasă și nepătimașă, vei găsi destule argumente să te bucuri…
Lucrurile (încă) funcționează. Șarpanta lumii (încă) ține. Mai există încă oameni întregi, tradiții vii, întâlniri miraculoase. Trăim într-un sos toxic, dar el conține încă mirodenii subtile, cu efect anesteziant. Marele animal cosmic nu pare încă să ia în serios agitația noastră propagandistică, spaimele noastre apocaliptice. Se poate trăi. Se poate trăi bine. Se poate (încă) trăi frumos.“
 

Matei Cocimarov

Casa Belzer

Editura Tritonic

Un roman de debut al unui autor care pare că este deja la maturitate. O poveste tentaculară despre arta și societatea de astăzi, despre oameni buni și oameni răi, despre oameni care au fost și oameni care sunt, un roman social cu aroma interbelicului și cu miasmele prezentului…

Costion Nicolescu

Carte pentru îndrăgostiții care vor să se împrietenească

Editura Sophia

„Îndrăgostirea este o stare de ieșire din sine, de extaz, de jubilație. Îndrăgostirea presupune o serioasă voioșie a ființei, o săltare dănțuitoare a ei. A inimii, în primul rând, dar, în prelungire, și a trupului. Acum pare să răspundă spontan și mai propriu ființa chemării liturgice «Sus să avem inimile!»  Inima saltă la vederea sau și numai la gândul la cel de care ești îndrăgostit. Ne aducem aminte de acel colind: «Toate stelele să salte, / Salte cerul și pământul…»  Și, pentru îndrăgostiți, chiar saltă, de-odată cu ei, întreg universul!”

Viorel Cacoveanu

Interviuri literare

Editura TipoMolodova

Colecția Opera Omnia. Publicistică și eseu contemporan. Realizate în perioada 1988-1989 și publicate, cu o singură excepție, în revista clujeană „Steaua“, interviurile acestui volum au suportat la vremea respectivă, susține autorul,  intervenții din partea „cenzurii“, versiunea prezentată acum în carte, după douăzeci și cinci de ani, reprezentând textul integral, „așa cum au fost lucrate de autor și intervievații săi“. Sunt interviuri cu: Ioan Alexandru, Ion Băieșu, Augustin Buzura, Ion Lăncrănjan, Adrian Marino, Octavian Paler, Alexandru Paleologu, Tudor Popescu, Valentin Silvestru, Eugen Simion și Mircea Zaciu. Viorel Cacoveanu – gazetar cu vechi ștate, dar și prozator și dramaturg  – concepe interviurile din perspectiva deconspirării intimității marilor scriitori, motiv pentru care dobândesc și o calitate de document.  

Dinu Pillat

Așteptând ceasul amintirilor

Editura Casa  Radio 

Laureată pe 15 mai la Gala Industriei de Carte din România „Bun de Tipar”, ediția a III-a, la categoria „Cea mai bună carte netipărită: Audiobook”, pentru titlul Așteptând ceasul amintirilor de Dinu Pillat, apărut în colecția „Vocile memoriei”. Înregistrări din Arhivele Radio România (1967-1970; 1991-2000). Realizatoare: Anca Mateescu. Prezentare de Anca Mateescu. „După ispășirea anilor de detenție politică, scrie prezentatoarea, Dinu Pillat nu va mai scrie niciodată literatură. Astfel încât cel mai grav atentat al regimului comunist asupra lui Dinu Pillat nu a fost tortura fizică, nici perioada anilor de detenție, nici teroarea la care au fost supuși prietenii și familia, ci faptul că a ucis în el scriitorul. Arestându-i romanul și pedepsindu-l exemplar pentru această carte, autoritățile comuniste au blocat definitiv orice dorință a lui Dinu Pillat de a mai scrie ficțiune. Colaborarea lui Dinu Pillat cu Radioul a fost posibilă doar în perioada de relativă destindere a anilor ‘68-‘70 și a fost una «dificilă». În Fonoteca Radioului s-au păstrat doar câteva înregistrări cu vocea lui Dinu Pillat, ceea ce sporește valoarea documentelor sonore existente. Sunt texte despre Ion Pillat, Ion Vinea, Mihail Sebastian, Ionel Teodoreanu, Emil Botta, G. Călinescu, Charles Baudelaire. Lor le-am adăugat amintirile câtorva prieteni, cei mai mulți foști colegi de detenție, implicați și ei în «Procesul intelectualilor»”.