Amnesty, in "razboi" cu administratia americana

Organizatia Amnesty International a aparat descrierea pe care a facut-o bazei de la Guantanamo – unde sunt tinuti prizonierii de razboi americani si cei banuiti de terorism -, calificand-o drept “gulag”, si a cerut Statelor Unite sa permita anchete independente in legatura cu acuzatiile de tortura in centrele sale de detentie.

Polemica dintre Amnesty International si Statele Unite a fost declansata cand organizatia a comparat inchisoarea de la Guantanamo cu sistemul sovietic al lagarelor de munca fortata, unde au murit milioane de prizonieri.

Presedintele George W. Bush a negat afirmatiile din raportul Amnesty, pe care le-a calificat drept “absurde” si in care se sublinia ca Statele Unite sunt responsabile pentru sporirea numarului actelor de incalcare a drepturilor omului pe plan mondial. Secretarul apararii, Donald Rumsfeld s-a declarat “lezat” de afirmatiile Amnesty si a cerut organizatiei sa retraga aceste aprecieri.

“Raspunsul administratiei americane a fost ca raportul nostru este absurd, ca afirmatiile noastre nu au fundament, insa replica noastra este foarte simpla: daca acesta este cazul, deschideti centrele de detentie, permiteti-ne sa le vizitam”, a declarat secretarul general al organizatiei, Irene Zubaida Khan, aflata in Japonia.

“Transparenta este cel mai bun antidot pentru dezinformare”, a subliniat ea.

La Guantanamo sunt inchisi circa 520 de prizonieri, carora li se refuza drepturile prevazute de legislatia internationala referitoare la prizonierii de razboi. Multi au fost mentinuti in detentie fara sa fie acuzati.

Khan a respins sugestia potrivit careia utilizarea de catre Amnesty a termenului “gulag” a transformat polemica intr-una semantica si ca a distras atentia de la situatia din centrele de detentie.

“Am dorit sa transmitem un mesaj ferm, acela ca acest gen de centre de detentie create in contextul razboiului impotriva terorismului lezeaza de fapt drepturile omului intr-un mod dramatic, comparabil cu cele mai grave scandaluri in legatura cu drepturile omului, inregistrate in trecut”, a explicat responsabilul.

In ceea ce priveste dorinta Japoniei de a obtine un statut de membru permanent in Consiliul de Securitate al ONU, Khan a declarat ca aceasta tara trebuie sa-si asume un rol mai important in lupta globala pentru apararea drepturilor omului si sa imbunatateasca situatia acestora pe plan national.

Khan a cerut Japoniei sa renunte la pedeapsa cu moartea, sa amelioreze tratamentele aplicate detinutilor, sa revizuiasca normele de pri-mire a refugiatilor si sa intreprinda actiuni impotriva traficului de fiinte umane.