Analiză The Guardian: Cine este de vină pentru Marea Recesiune
Publicația britanică The Guardian încearcă, printr-o amplă analiză, să indentifice personalitățile și personajele ale căror jocuri au permis apariția celei mai grave crize economice și financiare cu care Europa, SUA și lumea întreagă s-au confrunat după cel de-Al Doilea Război Mondial. Analiza merge până în anii 1980, perioada în care a început să se pună în statele bogate un accent mai mare pe s…
Publicația britanică The Guardian încearcă, printr-o amplă analiză, să indentifice personalitățile și personajele ale căror jocuri au permis apariția celei mai grave crize economice și financiare cu care Europa, SUA și lumea întreagă s-au confrunat după cel de-Al Doilea Război Mondial. Analiza merge până în anii 1980, perioada în care a început să se pună în statele bogate un accent mai mare pe secorul financiar decât pe industrie.
-
Alan Greenspan
Ca președinte al băncii centrale americane, Alan Greenspan a redus dobânzile și le-a menținut la nivel scăzut timp de doi ani. Costul ietfin al creditării i-a încurajat pe americani să se împovăreze cu datorii pentru a-și cumpăra case, deși nu aveau rezerve, nici venituri sau loc de muncă sigur. Colapsul pieței imobiliare a îngenuncheat economia globală.
-
Sir Mervyn King
Marea Britanie a fost o miniatură a SUA, având propria contribuție la creșterea datoriilor, deoarece avansul economic a fost concentrat pe sectoarele imobiliar și financiar. King a devenit guvernatorul băncii centrale în 2003 și, deși a fost unul dintre cei mai activi bancheri, cu o abordare nouă asupra sistemului bancar, acuzația care i se aduce este că “nu a reușit să se adapteze” în perioada ascensiunii economice, menținând ratele dobânzii la un nivel prea scăzut. El a așteptat apoi prea mult pentru a reduce dobânzile într-o perioadă în care economia intra în recesiune.
-
Bill Clinton
Un președinte democrat, Franklin Roosevelt, a pus o cușcă în jurul Wall Street-ului după ce excesele din anii 1920 au condus la colapsul de pe Wall Street și la marea recesiune. Un alt democrat, Bill Clinton, a dat Wall Street-ului cheile acestei cuști. După o campanie acerbă de lobby, fostul președinte a fost de acord să abroge Glass-Steagall Act, documentul prin care se asigura separarea completă a băncilor de investiții și de retail. Clinton a renunțat și la prevederile Community Reinvestment Act pentru a-i forța pe creditori să aibă o abordare mai relaxată în privința clienților care aveau dificultăți financiare, ceea ce a înrăutățit foarte mult situația economică și financiară.
-
Ronald Reagan Și Margaret Thatcher
Schimbările din anii 1980 din SUA și Marea Britanie au condus la înlăturarea constrângerilor impuse bancherilor, au făcut ca sectorul financiar să devină mult mai important în defavoarea sectorului industrial și au diminuat puterea sindicatelor. Creșterea profitului companiilor și veniturile mari obținute de 1% dintre angajații de top au determinat stagnarea salariilor americanilor și britanicilor și creșterea probabilității de îndatorare.
-
Hank Paulson
Paulson a fost secretarul trezoreriei SUA în 2008. Cea mai mare greșeală a oficialului, fost executiv la controversata bancă americană Goldman Sachs, este că a pus sub control și conservare Freddie Mac și Fannie Mae, ștergând participațiile celor care investiseră 20 de miliarde de dolari în ultimul an în cei doi creditori ipotecari susținuți de guvern. Paulson a declanșat cea mai mare criză economică de după Marea Recesiune din anii ’30.
-
Bogdan Bălașa, director general HILS development: Noile generații, Gen Z și Alpha, vor fi mult mai interesate în viitor să se mute într-un apartament nou, într-un imobil nouComunicate Construcții · 15 noiembrie 2026
-
Cine este Andrei Avădănei, CEO al Bit Sentinel, o companie de cybersecurity: ”Viitorul nostru depinde de cât de repede transformăm curiozitatea tinerilor în competențe tehnice reale”Business Hi-Tech · 15 noiembrie 2026
-
Dragoș Damian, Terapia Cluj: Nicușor Dan, un link și o poză care arată ce înseamnă să ai o strategie de diplomație economică. Cu o strategie de diplomație economică vom avea creștere în fiecare trimestru, nu numai în T3 – apropo, în T3 nu am avut GuvernOpinii · 15 noiembrie 2026