Aniversare: 2 ani de ZF Business Construct

Criza de arhitecti
Birourile de arhitectura au fost nevoite sa renunte la anumite contracte pentru ca forta de munca limitata nu le permite noi angajamente, datorita numarului mare de proiecte noi incepute de dezvoltatorii imobiliari. Mai mult, a trebuit sa duca o politica salariala foarte precauta pentru a nu-si pierde angajatii in favoare unui concurent dispus sa plateasca mai bine. Salariile au ajuns ulterior la o medie de 800-1.000 de euro pe luna, iar nivelul maxim a atins si 4.000-5.000 de euro pe luna.
 
Uriasii pe roti
Piata utilajelor pentru constructii a devenit exploziva incepand cu 2007. De la 1.500 de utilaje vandute in 2006 pe piata locala numarul lor a depasit 2.200 anul urmator, in crestere cu 50%. Primul semn de maturizare a fost faptul ca cererea pentru utilaje second-hand a scazut, in favoarea celor achizitionate direct, fie in leasing, fie prin fonduri proprii.
 
Invazia distribuitorilor
Dinamica pietei constructiilor a atras marii retaileri internationali specializati in materiale de constructii si a impulsionat afacerile locale ale distribuitorilor de profil, pe o piata care ajungea in 2005 la circa 3-3,5 mld. euro. Bricolajul urca la circa 30% din totalul pietei de materiale de constructii si ajungea la circa 1 mld. euro, iar principalii jucatori anuntau planuri masive de extindere.
 
Macaralele sunt viitorul
Bucurestiul devenea impanzit de macarale, vitale in dezvoltarea pe verticala a oricarui oras, datorita investitorilor care alegeau sa se refugieze in proiecte cat mai inalte ca sa fuga de preturile mari. Liebherr, unul dintre cei mai importanti producatori de utilaje pentru constructii din lume, renumit mai ales pe segmentul de macarele, turn sau mobile, a intrat relativ tarziu pe piata noastra, la finele lui 2005, insa s-a extins rapid datorita apetitului pentru constructii din marile orase din tara.
 
Consum record de caramizi
Investitiile rezidentiale au fost in ultimii ani motorul de crestere al pietei materialelor de zidarie, care urma sa ajunga in 2008 la arpoximativ 600 de milioane de euro, in crestere cu circa 20% fata de anul precedent. Din total, consumul de caramizi, care reprezinta circa 30% din piata de zidarie, a avut cea mai dinamica crestere in ultimii ani sufocand producatorii de pe piata locala. Cele mai cautate produse de zidarie au fost blocurile ceramice, care sunt caramizi de dimensiuni mai mari comparativ cu formatele clasice si dispun de un grad de izolare termica si fonica mai ridicat. Insa spre finalul anului, consumul de caramizi s-a redus brusc, iar principalii jucatori au amanat o parte din investitii.


Bucurestiul in 2012
In plin an electoral, miza investitiilor in dezvoltarea infrastructurii Capitalei devenea uriasa, circa 10 mld. euro, pentru a descongestiona traficul. In urmatorii patru ani, noua admninistratie a Capitalei are doua variante de dezvoltare, ori se transforma intr-un megaoras, ori se blocheaza. Bucurestiul este una dintre cele mai aglomerate Capitale ale Europei, un oras care asigura un confort extrem de redus locuitorilor sai. Densitatea de circa 8.700 de locuitori pe km patrat pe care o are Bucurestiul depaseste de trei ori standardul de confort demografic. Insa dupa alegeri, dezvoltarea Capitalei a insemnat doar anuntarea unei autostrazi suspendate.


Greenfield In Ciment
Jucatorii care activeaza pe piata locala – HeidelbergCement (Germania), Lafarge (Franta) si Holcim (Elvetia) – evitau sa faca un anunt clar privind inceperea constructiei unei noi fabrici, insa fiecare isi facea deja planuri pentru o noua unitate, care urma sa atraga investitii de 200-300 de milioane de euro. Surpriza a venit insa din partea grupului austriac Strabag, cu afaceri anuale de 10 miliarde de euro, care a inceput negocierile cu autoritatile locale pentru inceperea unei investitii de circa 220 de milioane de euro in constructia unei fabrici de ciment pe piata locala, in localitatea Anina din judetul Caras-Severin.


Cine scapa de criza?
Primele semne ale crizei deja se faceau simtite spre sfarsitul anului trecut. Planurile primelor 20 de companii de dezvoltare imobiliara de pe piata depasesc 25 de miliarde de euro pentru urmatorii ani, bani cu care pot fi construite 100.000 de locuinte, 80 de centre comerciale medii si peste 100 de cladiri de birouri. Cine are insa bani sa concretizeze planurile? Ce se va intampla cu producatorii de materiale de constructii si cu firmele de constructii, care au inregistrat cresteri record in ultimii ani?