Anticipatele, o procedura complicata

Declansarea alegerilor anticipate se poate face, conform Constitutiei, printr-o procedura complicata, care presupune demisia primului-ministru, dar si ca Parlamentul sa nu acorde de doua ori votul de incredere pentru formarea unui nou Guvern.

Primul pas pentru declansarea alegerilor anticipate l-a facut premierul Calin Popescu-Tariceanu care si-a inaintat demisia presedintelui Traian Basescu. A fost varianta cea mai simpla pentru a demara procedura.

O alta varianta ca Parlamentul

sa-si retraga votul de incredere acordat actualului Executiv, prin adoptarea unei motiuni de cenzura – ceea ce nu s-a intamplat, la angajarea raspunderii Guvernului pe legile proprietatii si justitiei.

Conform articolului 110 din Constitutie, “Guvernul este demis la data retragerii de catre Parlament a increderii acordate sau daca primul-ministru se afla in una dintre situatiile prevazute la articolul 106, cu exceptia revocarii, ori este in imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile”.

Articolul 106 prevede ca “functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului, precum si in alte cazuri prevazute de lege”.

Premierul Tariceanu nu se afla in nici una dintre situatiile mentionate. De asemenea, majoritatea parlamentara este detinuta de actuala Coalitie guvernamentala, ceea ce ar presupune ca retragerea de catre Parlament a increderii acordate Guvernului sa se faca prin votul inclusiv al unora dintre partidele aflate la guvernare.

Pentru a se ajunge la retragerea increderii acordate Guvernului, este necesara depunerea unei motiuni de cenzura – a fost depusa si a cazut.

Conform articolului 113 din Constitutie, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii, se dezbate dupa trei zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere.

Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, decat daca Guvernul isi angajeaza raspunderea.

Guvernul Tariceanu si-a angajat raspunderea, acum doua saptamani, iar motiunea a fost respinsa.

De aceea, a fost preferata varianta demisiei primului-ministru.

Guvernul al carui mandat a incetat indeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului de membrii noului Executiv, prevede articolul 110 alin. 4 din legea fundamentala.

Dupa demisia primului-ministru si, implicit, a intregului Cabinet, seful statului trebuie, conform articolului 103 alin.1 din Constitutie, sa desemneze un nou premier care sa formeze Guvernul, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.

“Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de zece zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului”, prevede articolul 103 alin. 2 din legea fundamentala.

Conform aceluiasi articol, programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, iar Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

Presedintele Traian Basescu il poate desemna tot pe Calin Popescu Tariceanu sa formeze noul Guvern sau o alta persoana.

Insa, pentru a se ajunge la anticipate, adica la dizolvarea Parlamentului de catre presedintele Basescu, este necesar ca Parlamentul sa fi respins doua solicitari de investitura a Guvernului. Abia atunci presedintele poate dizolva Parlamentul.

Articolul 89 alin. 1 din Constitutie stipuleaza ca, “dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura”.

Respingerea solicitarilor de investitura a unui nou Guvern se face prin votul majoritatii deputatilor si senatorilor, ceea ce presupune ca partidele din opozitie (PSD si PRM) sa voteze impotriva Executivului, in cazul in care UDMR si Partidul Conservator nu vor anticipate.

In plus, va fi nevoie ca macar o parte a parlamentarilor formatiunilor politice care vor propune ministri sa voteze impotriva lor.