Antreprenorii greci se sufocă din cauza măsurilor de austeritate și a lipsei de ajutor din partea statului

Agonia în care se află Grecia de mai bine de un an a dus la o scădere dramatică a consumului, ceea ce a lovit puternic companiile mici și mijlocii, cel mai important segment al sectorului privat, scrie Der Spiegel. Mulți antreprenori spun că guvernul nu ia suficiente măsuri pentru a susține sectorul privat, iar o nouă rundă de măsuri de austeritate le-ar putea complica și mai mult situația.

“Guvernul face o greșeală majoră”, spune , o firmă de inginerie. “În loc să diminueze sectorul public, acesta majo­rează taxele impuse sectorului privat.”

În Grecia, unu din patru angajați lucrează pentru stat. Industria reprezintă numai aproximativ 12% din Produsul Intern Brut al țării, aproape jumătate din nivelul înregistrat în Germania, iar intreprinderile mici și mijlocii reprezintă cea mai mare parte a economiei Greciei.

În Grecia, IMM-urile reprezintă 99,9% din totalul companiilor și angajează 87% din angajații din mediul privat, comparativ cu 99,6% din companii și 63,6% din forța de muncă din sectorul privat în cazul României, conform datelor Comisiei Europene. Microîntre­prinderile elene, firme cu mai puțin de zece angajați, reprezintă 96,5% din totalul companiilor.

Industriile cândva puternice ale Greciei și-au pierdut însă avantajul competitiv în momentul în care Grecia a început să concureze brusc cu țările

est-europene care au aderat la UE. De atunci, nivelul investițiilor este foarte redus și chiar și mulți întreprinzători greci își investesc banii în țările balcanice.

Astăzi, economia greacă are o problemă de imagine, și nu doar printre străini. “Mulți greci nu cred că este posibilă o calitate superioară a producției pe plan intern”, spune Byron Vargas, director tehnic în cadrul subsidiarei grecești a Bosch and Siemens Houshold Appliances (BSH). Unele companii grecești chiar își ascund originea. Reputația țării nu este, în mod clar, singura problemă cu care se confruntă companiile grecești. Din cauza prăbușirii consumului, acestea reușesc cu greu să obțină profit pe piața internă, iar multe sunt prea mici pentru a juca un rol pe plan internațional.

Companiile consideră de asemenea că guvernul țării le susține din ce în ce mai puțin atunci când este vorba de investiții interne. Statul grec a realizat recent că trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a asigura noi investiții. În februarie, acesta a adoptat o lege menită să faciliteze investițiile în Grecia.

Totuși, noile reguli nu se aplică decât în cazul marilor proiecte, cum ar fi privatizarea fostului aeroport Ellinikon din Atena. Directorul BSH consideră că guvernul nu ar trebui să se concentreze însă numai asupra unor astfel de megatranzacții. “Trebuie să existe în același timp un proces mai rapid de autorizare pentru companiile mijlocii. Potențialul este uriaș.”

În același timp, mulți directori de companii susțin că interesele de ordin politic și personal contează mai mult decât necesitățile economice în Grecia, potrivit BBC News.

Interesele politice conflictuale din inte­riorul guvernului îngreunează dezvoltarea sectorului privat. Acest lucru contează pentru că dacă Grecia vrea să-și plătească datoriile și să nu arunce sistemul bancar al Europei și restul zonei euro în criză, economia țării trebuie să crească și să genereze suficiente venituri pentru bugetul statului.

“Dacă nu stimulezi economia, aceasta va stagna complet și singurul rezultat va fi default-ul”, spune Constantine Michalos, președinte al Camerei de Comerț din Atena.

Anul trecut, guvernul a introdus o politică de dezvoltare rapidă a sectorului privat, însă fără rezultat, companiile lovindu-se în continuare de nivelul ridicat al birocrației.

În plus, chiar și companiile care au toate documentele necesare obțin cu greu finanțare în contextul crizei economice cu care se confruntă țara.

“Toată lumea trebuie să realizeze faptul că dacă sectorul de business nu va supraviețui, atunci nici restul economiei nu va supraviețui”, arată Michalos.

China va continua să împrumute țările europene

Premierul chinez Wen Jiabao s-a angajat să susțină Europa în condițiile în care regiunea se confruntă în continuare cu criza datoriilor suverane, spunând că China va investi în continuare pe piețele europene, scrie Bloomberg. “China este un investitor pe termen lung pe piața datoriilor suverane din Europa”, a declarat Wen. “În ultimii ani, ne-am majorat considerabil deținerile de obligațiuni guvernamentale în regiune. Vom continua să susținem Europa și euro”. China va achiziționa “un anumit volum” de obligațiuni guvernamentale ungare, a declarat premierul chinez. Angajamentul Chinei de a achiziționa obligațiuni guvernamentale din Ungaria reprezintă o “plasă de siguranță uriașă” pentru necesitățile de finanțare ale guvernului ungar pe termen mediu, a declarat premierul ungar Viktor Orban.

Premierii Cehiei și Slovaciei nu cred că Grecia poate evita “falimentul”

Grecia, care se luptă să evite un colaps financiar, este de fapt în faliment, iar zona euro caută soluții de minimizare a impactului asupra celorlalte țări membre, a declarat premierul slovac Iveta Radicova, potrivit agenției de presă Thomson Reuters. Radicova consideră că restructurarea datoriilor Greciei va fi inevitabilă la un moment dat. Slovacia a refuzat să contribuie la primul pachet de bailout destinat Greciei anul trecut. O restructurare a datoriilor Greciei va fi în ultimă instanță necesară, a declarat la rândul său premierul ceh Petr Necas, adăugând că ar prefera ca implicarea sectorului privat în cazul Greciei să fie una obligatorie, nu voluntară. “Sunt convins că mai devreme sau mai târziu se va pune problema restructurării datoriei Greciei. Acest lucru este inevitabil din punct de vedere economic”, a declarat Necas.

Bursele europene scad de opt săptămâni încontinuu

Acțiunile europene au scăzut pentru a opta săptămână consecutivă, aceasta fiind cea mai îndelungată perioadă de pierderi din 1998 încoace, pe fondul intensificării temerilor că Grecia va intra în default și în condițiile în care banca centrală americană și-a redus estimarea de creștere pentru cea mai mare economie a lumii, potrivit Bloomberg. Indicele Stoxx Europe 600 a coborât cu 1,2%, până la 263,98 puncte, în ultima săptămână, cel mai scăzut nivel din 16 martie. Indicii naționali de referință

s-au aflat în scădere pe toate cele 18 piețe vest-europene săptămâna trecută. Indicele britanic FTSE 100 a pierdut 0,3%, indicele german DAX a coborât cu 0,6%, iar cel francez CAC 40 a înregistrat o scădere de 1%. Indicele bursei italiene MIB a scăzut cu 4,7%, cel mai puternic declin din mai mult de un an.