Antroposofie practică/ de Ziarul de duminică

Era firesc ca Editura Univers Enciclopedic Gold, una dintre cele care se ocupă de mulți ani de antroposofie, să ajungă să conceapă, în cadrul mulțimii de traduceri din acest domeniu, Rudolf Steiner cu deosebire, și o colecție de “antroposofie practică”. Asupra primelor titluri ne vom opri în acest număr al ziarului.

Bernard Lievegoed – Omul la pragul lumii spirituale. Provocările lumii interioare. Ediția a doua, revizuită. Traducere din limba franceză de Mirella Pintea. Confruntarea cu ediția germană – Cristina Muică. Traducerea notelor din limba germană – Sorin R. Țigăreanu.

Cartea psihiatrului olandez Bernard Lievegoed vorbește despre dezvoltarea interioară. Germenii creșterii interioare, care se află în orice ființă umană, sunt descriși sistematic, atât pentru cei aflați pe calea de autocunoaștere, cât și pentru terapeuți. Sunt descrise căile antice de dezvoltare interioară – cea egip­teană și cea nord-europeană – dar și calea creștină rosicruciană, căile orientale și abordarea creștină medievală. Autorul se apleacă și asupra multiplelor aspecte ale “dublului” omenesc. De asemenea, el examinează pe larg, din perspectivă medicală și socială, diferiți factori fiziologici și psihologici în relația omului cu Pământul, Soarele, Luna și planetele sistemului solar.

Bernard Lievegoed, 1905-1992, a fost medic, educator și psiholog industrial, fondator al Institutului Pedagogic Olandez. Pentru cartea de față a primit Premiul Golden Quill.

Georg Kuhlewind – De la normal la sănătos. Căi de eliberare a conștiinței bolnave. Traducere din limba germană de Diana Sălăjanu. Postfață de Sorin R. Țigăreanu.

Starea de captivitate și formele nesănătoase în care se află conștienta omului de azi constituie punctul de pornire al acestei cărți. Lucrarea este un ghid practic pentru cei care vor să-și îmbunătățească starea generală a conștientei, este o carte de psihologie spirituală și un manual contemporan pentru cultivarea vieții interioare. Printr-o autoobservație metodică, putem descoperi cheile eliberării conștientei noastre din fundăturile și automatismele la care a ajuns. Prin educarea atenției, cel care practică exercițiile propuse de autor începe să-și extindă aria posibilităților de înțelegere și de acțiune. Exercițiile sunt inspirate de calea octuplă a lui Buddha și de calea cunoașterii spirituale a lui Rudolf Steiner. Parcurgerea lor poate duce la făurirea unei vieți noi, în care intuițiile supraconștiente joacă rolul principal. Se ajunge atunci la starea de a fi prezent la experiența bucuriei și a gândirii vii, care sunt sursa sănătății durabile a omului.

Georg Kuhlewind (1924-2006) s-a născut în Ungaria și a studiat științele naturii, lucrând apoi în cercetare și predând la universitate. Fiind interesat de cercetări în domeniul spiritual, a studiat psihologia, istoria religiilor, antroposofia, budismul Zen. A cercetat fenomenologia stărilor de conștiență, meditația, educarea gândirii, pe care le-a și practicat în mod intens și despre care a ținut numeroase prelegeri. A condus seminare și grupe de lucru în întreaga lume. A publicat numeroase cărți cu această tematică.

“Oamenii – spune Kuhlewind – au ajuns la nesiguranță lăuntrică din cauză că regulile și punctele de sprijin tradiționale ale vieții se clatină. Când port înlăuntrul meu o nesiguranță arzătoare – ce sens are totul ? – cum ar putea să mă împlinească o meserie sau alta ? În vremurile mai vechi, de aceste probleme existențiale se ocupau doar câțiva “aleși”. În zilele noastre există foarte mulți “aleși” fără ca ei s-o știe. În rândurile omenirii a avut loc o dezvoltare deosebit de puternică a conștientei, cu consecințe atât pozitive, cât și negative. Mulți oameni nutresc interes față de asemenea probleme. Idealul ar fi ca ei să se ocupe în mod obiectiv de ele în timpul liber, în loc să și-l petreacă prin exercitarea unui hobby obișnuit. Aceste întrebări sunt cealaltă latură a cunoașterii de sine și contribuie la dobândirea acesteia. Omul înțelege astfel mai bine situația omenirii, pe a sa proprie și ajunge la o viețuire reală de sine. Se cunoaște pe sine în calitate de ființă cunoscătoare, până ce a eliminat orice nesiguranță. Atunci el poate excela în practicarea meseriei sale care, în sine, nu-i aduce satisfacție, fără a mai urmări prin ea scopuri colaterale cum ar fi confirmarea propriei valori. Este foarte bine dacă găsim mulțumire în meseria noastră. Dar dacă aceasta o găsim nu în ceea ce facem pe tărâm profesional – tratarea bolnavilor în cazul medicului, predarea în cazul dascălului, pantoful de calitate în cazul pantofarului – , ci în “succes”, atunci calitatea muncii noastre nu este garantată. Există cazuri – dupa cum se știe – în care succesul nu merge întotdeauna mână în mână cu calitatea produsului sau a prestației. În cazul oamenilor pe care i-am caracterizat aici, este timpul ca ei să se ocupe de probleme general-umane: Cine este omul ? Ce este destinul ? Ce înseamnă evoluția lumii ? Ce este spiritul ? sau: Ce este vorbirea ? Un efect al acestui lucru este că ei nu vor avea rezultate mai rele pe tărâm profesional, dimpotrivă.”