Anul Kavafis în România/ de Ziarul de duminică

Konstantinos P. Kavafis – Poeme. Cuvânt-înainte, cronologie și traducere de Elena Lazăr. Postfață de Konstantinos Makris. Colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă”, Editura Omonia.

Românii despre Kavafis. Studii și eseuri. Ediție îngrijită și cuvânt-înainte de Elena Lazăr. Colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă”, Editura Omonia.

Dubla aniversare a anului 2013, când se împlinesc 150 de la nașterea și 80 de ani de la moartea  celui mai cunoscut poet grec al secolului XX, Konstantinos P. Kavafis (1863-1933; poetul s-a născut și a murit în aceeași zi, 29 aprilie, la interval de 70 de ani), constituie prilejul ideal pentru prietenii de pretutindeni ai Alexandrinului de a-și îmbogăți raftul rezervat autorului preferat cu noi ediții care să readucă în actualitate personalitatea-i enigmatică.

Anul Kavafis 2013 a constituit un bun prilej și în România de îmbogățire a bibliografiei românești cu un set dedicat acestui dublu jubileu. Setul se datorează Editurii Omonia, unde, din 1993 până astăzi, numele lui Kavafis a devenit, prin cele  9 ediții, o adevărată emblemă.

Primul volum al dipticului Kavafis oferă cititorului român prilejul întâlnirii sau reîntâlnirii cu cele 154 poeme care i-au asigurat poetului grec din Alexandria Egiptului intrarea triumfală în istoria literaturii neoelene și universale. Ele sunt însoțite de un mereu  util tabel cronologic și de o bibliografie a edițiilor românești din Kavafis.  În postfață, profesorul grec Konstantinos Makris urmărește influența lui Konstantinos Kavafis asupra poeziei române contemporane, stăruind asupra particularităților receptării lui Kavafis de către poeții români, de la Geo Dumitrescu, Alexandru Al. Philippide, Ion Vinea,  Ion Caraion, la Virgil Mazilescu, Petru Romoșan sau Adriana Popescu.

Dubla aniversare din 2013 constituie totodată și prilej de bilanț, menit să puncteze cele mai importante momente ale receptării poeziei lui Kavafis în România, unde  numele său poate fi întâlnit de timpuriu, la doar câțiva ani de la moarte. Bilanț care face obiectul antologiei Românii despre Kavafis. Eseurile și studiile selectate evidențiază aceeași intuiție a autorilor români care au prevestit destinul glorios al operei kavafice înainte sau concomitent cu afirmarea acesteia pe meridianele lumii. În paralel cu motivele „clasice” ale kavafisticii mondiale care sunt prezentate și discutate, eseurile dedicate lui Kavafis de autorii români (A.E.Baconsky, Aurel Rău, Dan Grigorescu, Victor Ivanovici, Liviu Franga, Simona Grazia Dima)  relevă o racordare și sincronizare admirabile, oferind totodată opinii și interpretări originale, care merită să intre în recuzita acestei noi ramuri a exegezei critice.

Cele 11 ediții kavafice apărute în România, influența exercitată asupra poeților români, ca și contribuția specialiștilor români la descifrarea operei, constituie tot atâtea temeiuri de a i se acorda lui Kavafis, după expresia inspirată a  academicianului Dan Grigorescu, „drept de cetate în cultura română”.

Volumul „Românii despre Kavafis” cuprinde texte de Ștefan Bezdichi, A.E.Baconsky, Victor Ivanovici, Aurel Rău, Elena Lazăr, Dan Grigorescu, Simona-Grazia Dima, Liviu Franga și Gheorghe I. Anghel.

Volumul de „Poeme” cuprinde cele 154 de poeme care i-au asigurat poetului grec din Alexandria Egiptului intrarea triumfală în istoria literaturii neoelene și universale.