Arbitrajul i-ar fi facut alte probleme decat seceta. Poate mai mici

Agricultura Moldovei este dominata de numele fostului mare arbitru international de fotbal Adrian Porumboiu, care a reusit in doar cativa ani sa puna pe picioare un puternic grup de industrie alimentare. Cultiva 40.000 de hectare de pamant, are spatii de depozitare, ferme de vaci, fabrici de paine, fabrici de lapte, fabrici de ulei si o retea de magazine proprii. Porumboiu spune ca nu sta cu mana intinsa la subventiile acordate de stat si ca banul public trebuie acordat cu o mai mare atentie, pentru a nu fi risipit si a ajunge cu adevarat in agricultura. De fosta sa mare iubire – fotbalul – nu a reusit sa se desprinda. Mai merge si acum ca observator la meciuri de divizia A si internationale. Prioritatea lui de acum este insa agricultura, despre care crede ca poate fi profitabila numai daca exploatatiile sunt de mari dimensiuni. Chiar daca nici acestea nu sunt scutite de necazurile provocate de calamitatile naturale care au lovit in acest an agricultura romaneasca.
Inainte de Revolutie si inca vreo doi ani dupa aceea, Adrian Porumboiu impartea arbitrajul cu functia de director la Intreprinderea Comerciala de Stat Alimentara si Alimentatie Publica (ICSAAP) Vaslui. Intre doua meciuri era si director de intreprindere. Este de profesie economist, iar agricultura spune ca a invatat-o din mers. “Intr-o discutie cu un inginer agronom sunt putine lucruri care imi scapa”, afirma Porumboiu.
Adevaratele investitii in agricultura le-a inceput abia in 1999, dupa ce a cumparat Comcereal Vaslui. “Aveam niste spatii de depozitare si nu aveam ce sa pun in ele. Am luat pamant in arenda”, povesteste Porumboiu despre inceputuri. Acum, Porumboiu este cel de-al treilea agricultor al tarii dupa Tarata Culita si Ioan Niculae si cel mai mare din Moldova, cultivand 40.000 de hectare de teren. Anul acesta nu a fost prea bun, dar are sperante mari pentru anul viitor, cand va cultiva cel putin 25.000 de hectare cu grau.
La terenurile agricole se adauga un siloz, 16 baze de receptie, o fabrica de nutreturi combinate, trei fabrici de paine, o fabrica de ulei, trei ferme zootehnice. Plus 120 de hectare de vita de vie cu combinatul de prelucrare aferent, doua hoteluri si 142 de spatii comerciale. Pentru moment atat. Cat priveste baza sa materiala, aceasta este alcatuita din 240 de tractoare romanesti si straine, 32 de combine Laverda si Claas, plus alte aproape 100 de camioane pentru transportul cerealelor si cateva zeci de instalatii de irigat produse la Romet Buzau.
Una din firmele lui Porumboiu, Agrocomplex din Barlad, a investit anul trecut peste 55 miliarde de lei in construirea unei ferme pentru cresterea vacilor de lapte din rasa Holstein, in localitatea Badeana, Vaslui. “Initiativa construirii acestei ferme zootehnice a pornit din tristetea constatarii ca in anii de dupa Revolutie abia daca s-au batut doua-trei cuie in grajdurile fostelor IAS-uri”, spune Porumboiu. La momentul inaugurarii, in iunie 2002, ferma avea 940 de vaci Holstein, cu hrana asigurata din furajul obtinut de pe cele 500 de hectare aflate in administrarea Agrocomplex. Ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, proaspat intors atunci din Italia, declara atunci ca nu exista nici o diferenta intre cele mai importante ferme zootehnice din Italia si cea de la Badeana.          
Cifra de afaceri a firmelor detinute de Adrian Porumboiu a depasit anul trecut 2.300 miliarde de lei, iar numarul salariatilor a ajuns la 3.200, carora li se adauga alti 1.500 in perioada de vara. Pentru acest an, Porumboiu se fereste inca sa dea niste cifre preliminare, dar spune ca vor fi usor in crestere.

17.000 de contracte de arenda
Faramitarea excesiva a pamanturilor este unul dintre factorii determinanti care contribuie inca la etichetarea agriculturii noastre drept primitiva si lipsita de un viitor sigur. Cam jumatate din pamanturile lucrate de Porumboiu apartin unora care s-au stabilit departe de Vaslui si carora le sunt trimisi banii pentru arenda prin posta, iar restul este detinut de localnici. “Foarte putini tarani isi lucreaza pamanturile. Este o imagine falsa. Doar 10% dintre acestia lucreaza cate doua-trei hectare. Ce agricultura poate sa faca astfel de oameni?”.
Cum trebuie sa arate o exploatatie agricola viabila din punct de vedere economic? “Sa lucreze o suprafata de cel putin 500 de hectare si sa aiba dotarea tehnica proprie. Acestora li se adauga un administrator bun si un inginer pe masura, iar succesul este garantat, doar daca esti si asigurat”, sustine Porumboiu.
“In primul rand a fost o greseala ca imediat dupa 1989 pamantul sa fie faramtat. Multi n-au avut posibilitati materiale sa lucreze pamantul, iar forta de munca este foarte imbatranita. Din aceste cauze, oamenii au lasat sa devina parloaga pamanturile pe care le aveau. Unele suprafete pe care le-am luat noi in arenda nu mai fusesera lucrate de mai bine de noua ani”, spune el.
Adrian Porumboiu sustine ca in momentul de fata are multe solicitari din partea taranilor pentru a le lua pamanturile in arenda, dar ca pentru moment nu poate gestiona o suprafata mai mare. “Mai sunt oferte pentru inca 20.000 de hectare. De ce? Pentru ca suntem seriosi si pentru ca ne platim redeventele la timp. De fapt acesta este cel mai important criteriu dupa care se ghideaza un taran cand isi arendeaza pamantul. Anul acesta avem incheiate nu mai putin de 17.000 de contracte cu proprietarii de pamant”.

Din producator de grau, importator
Conditiile climaterice nefavorabile de la inceputul anului si seceta din aceasta vara au produs firmelor cu profil agricol din judetul Vaslui pagube de cel putin 10 milioane de dolari, prin pierderea culturilor de grau si rapita. “Am intors peste 6.000 de hectare cultivate cu grau si toata cultura de rapita. Seceta si inghetul ne-au dat peste cap. Norocul nostru ca am fost asigurati si ca avem un circuit integrat”.
Desi graul a fost cea mai paguboasa cultura in acest an, Porumboiu mizeaza pentru anul viitor tot pe aceasta cultura si are in vedere sa cultive cu grau nu mai putin de 25.000 de hectare de teren. Cat de dezastruoase au fost calamitatile din acest an? Anul trecut, grupul de firme al lui Adrian Porumboiu a fost cel mai mare producator de grau din tara. In acest an a devenit unul dintre cei mai mari importatori.
“Nici n-am pe cine sa fiu suparat. Nu pot sa dau vina pe nimeni, pe ministru sau pe Guvern. Sunt ani cand agricultura este profitabila si altii cand se produc asemenea dezastre. Nu cerem nimic de la nimeni, doar sa fie respectata legea – si daca am fost asigurati este normal sa primim despagubirile necesare. Avem sume foarte mari de primit si pe care pana la urma le vom primi, chiar daca va trebui sa apelam la instante judecatoresti”, spune Porumboiu.

Subventia trebuie sa se vada in produs
Agricultura se remarca si la noi, dar si in statele membre ale Uniunii Europene prin subventii masive. Recent, Executivul de la Bucuresti a anuntat ca pentru anul viitor vor fi alocate cate doua milioane de lei pentru fiecare hectar cultivat, pe langa sumele aprobate separat pentru sisteme de irigatii sau pentru achizitionarea de tractoare. “Subventia trebuie privita ca pe un aport primit din banul public si trebuie sa dai socoteala pentru fiecare leu. Daca, sa spunem, subventia este de 30 de procente, ei bine, produsul final trebuie sa fie mai ieftin, direct proportional cu subventia primita. Trebuie ca acest bani publici sa se reintoarca la consumator”, apreciaza Porumboiu.
El vede cu ochi buni aparitia Legii Creditului Agricol, insa considera ca mai intai trebuie vazut ca functioneaza. “In agricultura banii trebuie dati la timp. Legea este mai mult decat binevenita, avand in vedere ca le asigura agricultorilor un credit pe care, daca il returnezi intr-un an, nu mai platesti dobanda. Repet: cel mai important lucru este ca banul sa ajunga la timp, pentru ca lucrarile agricole nu asteapta pe nimeni. Ca sa nu mai vorbim de incadrarea in perioada optima de efectuare a acestor lucrari”, explica Porumboiu.

Ulerom Vaslui ataca piata
Porumboiu este foarte mandru de una dintre ultimele sale achizitii: Ulerom, o fabrica de ulei pe care a cumparat-o acum jumatate de an cu doua milioane de dolari si in care a investit deja alte doua milioane de dolari.
“Nu pot sa inteleg ce este in mintea unora cand cumpara o fabrica. Se gandesc doar cum sa o dezmembreze si sa vanda diferite componente cat mai repede si, daca se poate, la preturi astronomice. Am luat aceasta fabrica, care inaintea mea a mai trecut prin vreo doua maini, cu gandul sa o retehnologizez si sa intru in competitie cu marii producatori de ulei. Chiar acum caut o noua forma de sticla”, spune Porumboiu.
Desi pe piata uleiului este o competitie acerba, Porumboiu nu pare sa se sperie: “Atat in industria laptelui, cat si in cea a produselor de panificatie sau in cea a uleiului, concurenta puternica vine de la firmele straine. Nu imi este frica deloc. Am propriile mele magazine, dar si produse de calitate si ieftine”.
Mopan Suceava pare sa fie investitia model a lui Adrian Porumboiu, care nu conteneste sa o laude. De cand a preluat-o, in februarie anul trecut, a investit aici peste patru milioane de dolari. La doua luni dupa ce cumparase Mopan, Porumboiu declara ca societatea, preluata cu datorii de 130 de miliarde de lei, nu mai are nici o datorie la bugetul statului. Tot atunci, noul patron spunea ca, daca la momentul preluarii urma sa disponibilizeze 350 de salariati, de atunci au mai fost angajate o suta de persoane, numarul total al salariatilor societatii ajungand la 615, iar salariile au fost marite cu 35 la suta.
In plus, Porumboiu a redeschis moara din Dornesti, cu o capacitate de productie de 120 de tone de faina pe zi, a carei activitate fusese sistata in urma cu cinci ani.  Redeschiderea morii din Dornesti, care a avut nevoie de investitii in valoare de sase miliarde de lei, a fost necesara fiindca moara din Suceava a societatii Mopan nu reusea sa acopere solicitarile.
Acum, impreuna cu productia de paine de la fabricile din Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Vaslui, Suceava, Radauti, Falticeni, Solca si Barlad, Mopan acopera o buna parte din cererea de pe piata Moldovei.
“Cine nu investeste nu ramane pe piata”, este motto-ul lui Porumboiu – pe care l-a aplicat si la fabrica sa de lapte din Vaslui, cu ajutorul unui credit SAPARD de 2,2 milioane de euro. Numai pentru plantatia de vita de vie de la Dealul Crangului nu a gasit inca bani de investitii. Aici estimeaza pentru acest an o productie de peste 1.100 tone de struguri si, pentru ca nu are linie de imbuteliere, va vinde vinul in vrac.

Cine e Adrian Porumboiu
Data nasterii: 27 septembrie 1960 Locul nasterii: Beceni, BuzauStudii: Institutul de Stiinte Economice, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi
1975 – economist la Intreprinderea Comerciala de Stat Alimentara si Alimentatie Publica (ICSAAP) Vaslui 1982-1987 – director asistent la ICSAAP Vaslui 1987-1991 – director coordonator la ICSAAP Vaslui 1991-1993 – inspector general in Ministerul Comertului si Turismului 1993-2001 – presedinte-director general al companiei Racova Vaslui1999-2001 – presedinte al companiei Comcereal Vaslui2001 – presedinte al companiei Agrocomplex Barlad
1984-1997 – arbitru in prima divizie de fotbal
1986-1995 – arbitru FIFA
stelian.negrea@zf.ro