Arbitrii si arbitrajele au devenit principalla problema a Europenelor

S-au disputat patru partide din aceasta editie a Europenelor anglo-belgiene si calitatea arbitrajului lasa deja de dorit.

Sarabanda erorilor a inceput chiar la partida de debut Belgia – Suedia, arbitrul german Merkus Merk lasand impresia ca acel 5% in favoarea gazdelor este un subiect tabu. Multumit de cumintenia suedezilor, Merk a trecut cu vederea o serie de infractiuni comise in careul gazdelor, campionul interventiilor de penalty fiind fundasul central Joos Valgaeren, in trei randuri belgianul barandu-i calea cu bratele varfului suedez Jorgen Pettersson. In schimb, s-a aratat extrem de zelos cu suedezii, aparatorul Patrick Andersson, capitanul acestora vazand “rosul”. Avand un om in plus pe teren in ultimele zece minute, Belgia si-a putut conserva fragilul avantaj de un gol, scorul era 2-1, avantaj creat dintr-o flagranta eroare de arbitraj – preluare a balonului cu mana de catre M’Penza urmata de sut si gol pentru “Diavolii rosii”. Cum echilibrul meciului a fost unul mai mult decat evident, e limpede ca Suedia se poate conasidera drept prima victima a arbitrajului la aceasta editie a Europenelor.

In antiteza cu germanul Merk s-a aflat englezul Hugh Dallas, cel care a stabilit, practic, rezultatul final al partidei Italia – Turcia, 2-1, atunci cand, la scorul de 1-1, in minutul 80, a dictat penalty – cersit realmente de Inzaghi, un specialist al genului pe care si Marius Lacatus sau Zoli Crisan l-ar invidia – in favoarea “macaronarilor”, desi duelul aparatorului Ogun cu varful italian a fost perfect regulamentar. A inscris acelasi Inzaghi si turcii au ramas cu buza umflata si cu impresia ca au fost “vanati”.

Seara tarziu, in finalul unui joc realmente dramatic si plin de nerv, italianul Collina s-a aflat intr-o postura delicata, aceea de a acorda sau nu penalty, in minutul 89, la partida Olanda – Cehia. In acel minut fierbinte, Jiri Nemec, capitanul bravilor cehi, l-a tinut de tricou la marginea careului mic pe proaspatul introdus Ronald De Boer spre care plecase centrarea lui Overmars. Regulamentul spune clar: penalty. Collina nu a ezitat, desi jocul era pe sfarsite, si a sanctionat infractiunea, declansand isteria unei intrgei echipe cehe care avusese meciul in mana intreaga repriza secunda. A transformat Frank De Boer si Olanda a scapat, cu mari emotii in castigatoare. Ramane doar semnul de intrebare al celor implicati emotional: se impunea acordarea unui penalty pe final de joc, intr-o asemenea faza? A fost sau nu , Collina omul gazdelor. Raspunsul poate fi gasit, fara parti-prisuri in chiar minutele de prelungire atunci cand acelasi arbitru a trecut peste indicatiile cronometrului lasand jocul sa curga inca vrreo 70 de secunde, momente in care cehii au avut o ploaie de cornere la poarta lui Van der Sar si au trecut prin Bejbl pe langa egalare.