Are anul semne bune?

Investițiile anunțate de către companiile de prelucrare a lemnului vor impulsiona o piață care deja trece de 1 mld. euro anual, dacă se iau în calcul numai rulajele de anul trecut ale celor mai mari cinci jucători de pe piață, așa cum reiese dintr-o analiză a datelor raportate la Registrul Comerțului.

Susținute în special de export, dar și de piața internă, afacerile unor firme precum Holzindustrie Schweighofer, Kronospan sau Egger sunt din ce în ce mai vizibile în economie, cele trei firme ocupând locurile 28, 49, respectiv 75 în topul exportatorilor din prima parte a acestui an, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.

Totodată, Holzindustrie Schweighofer se află și în topul primelor zece companii din economie cu cele mai mari profituri de anul trecut, în timp ce Kronospan a anunțat că în primele nouă luni ale acestui an, per total produse, vânzările au fost mai mari cu 10% comparativ cu intervalul similar din 2010.

Pariu pe construcții. “Pe termen mediu și lung, piața construcțiilor din România rămâne cea mai promițătoare din Europa. Aceasta s-a menținut chiar și în criză la valori apropiate de 10 miliarde de euro. Pentru anul 2012 se estimează investiții în proiecte mari de infrastructură, precum și derularea unor proiecte europene importante, alături de creșterea sectorului rezidențial”, spune Oana Bodea, reprezentantul companiei Kronospan.

Grupul austriac este prezent în România în trei zone, Brașov, Sebeș și Constanța, cea mai mare firmă fiind producătorul de plăci din lemn Kronospan din județul Alba.

Grupul și-a bugetat pentru acest an o cifră de afaceri de 290 de milioane de euro pentru operațiunile din Brașov și Sebeș, în creștere cu aproximativ 10% comparativ cu 2010, potrivit unor informații anterioare, iar estimările sunt de continuare a trendului ascendent.

“Am finalizat bugetul pentru anul viitor și am luat în calcul o creștere de 10% pentru Kronospan în România. (…) Pentru finalul anului 2011 dorim să investim în mărirea capacității de producție a fabricii OSB de la Brașov”, a mai spus Oana Bodea, fără a preciza valoarea viitoarei investiții. Kronospan produce la Sebeș PAL (plăci aglomerate din lemn), capacitatea anuală fiind de 840.000 de metri cubi, și MDF (medium density fibreboard), iar în acest caz capacitatea este de 384.000 de metri cubi.

Fabrica din județul Alba a fost cumpărată în 2004 de la grupul Frati, într-o tranzacție estimată la vremea respectivă la 250 de milioane de euro. Grupul a derulat și investiții greenfield, la Brașov, unde în decembrie 2009 a fost inaugurată în urma unei investiții de 200 de milioane de euro o facilitate de producție de OSB (plăci din fibre orientate) și PAL. Austriecii au ajuns unul dintre cei mai mari exportatori din domeniul prelucrării lemnului după ce în anul 2010 livrările externe s-au ridicat la peste 200 de milioane de euro, în creștere cu 50% față de anul precedent, potrivit informațiilor anterioare furnizate de companie.

Kronospan estimează că în 2012 cererea atât pentru piața internă, cât și la export se va menține constantă, iar compania intenționează să lanseze noi produse, respectiv noi decoruri pentru plăcile pe bază de lemn PAL și MDF pentru industria mobilei. Kronospan a lansat și o placă OSB Superfinish Eco, pentru construcțiile ecologice din lemn.

Cei trei mari jucători austrieci, Holzindustrie Schweighofer, Kronospan și Egger, au rulaje cumulate de peste șapte sute de milioane de euro pe piața locală, care reflectă investițiile făcute.

Egger are spre exemplu proiecte în derulare anunțate anul trecut de 150 mil. euro într-o fabrică de OSB, dar și un proiect de 58 mil. euro pentru realizarea unei instalații de adezivi și a unei centrale pe bază de biomasă.

Harvard, surpriza anului. Faptul că industria lemnului este atractivă pentru investitori o arată și faptul că universitatea Harvard are indirect afaceri în România. Fondul de investiții Phemus Corporation, înregistrat la aceeași adresă cu Harvard Management Company, entitate a universității americane Harvard, este cel mai mare proprietar străin de pă­duri de pe piața locală, dar deține în România și o fabrică de placaje din lemn cu afaceri de 7 milioane de euro anul trecut.

În toamna acestui an au apărut pentru prima dată în presă informații legate de operațiunile cu lemn de pe piața locală ale fondului de investiții al universității americane Harvard, după ce în primăvară apăruse informația conform căreia Phemus Corporation este cel mai mare proprietar străin de păduri din România, potrivit datelor de la Ministerul Mediului, având un portofoliu de 35.000 ha de păduri prin intermediul firmei Scolopax din Focșani.

Astfel, Phemus Corporation procesează lemnul pe care îl recoltează în România într-o fabrică operată prin intermediul firmei Romply Merops, înregistrată în București.

Profit de numai 0,2 mil. euro. Romsilva, o companie de stat care perpetuează același model de business în ultimii 20 de ani, administrează 3,4 milioane de hectare de pădure din proprietatea publică a statului și 1,1 milioane de hectare proprietate privată a autorităților locale sau a persoanelor fizice.

Regia poate fi considerată cea mai valoroasă companie din România, ținând cont de valoarea pădurilor pe care le administrează, dar a avut anul trecut un profit net de numai 0,2 milioane de euro.

“Romsilva nu a fost niciodată pe pierderi. Poate că nu avem un profit spectaculos, dar este profit”, spune Valerian Solovăstru, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor Rom­­silva, văzând ju­mă­ta­tea pli­nă a paharului atunci când co­men­­­tează rezul­ta­tele anului 2010.

Solovăstru spune că anul trecut rata profitului brut a fost de 2,3%, iar anul acesta și-a bugetat o rată de 5,6%. Net însă, marja de profitabilitate a companiei este de 0,07%, în ciuda faptului că șeful Romsilva spune că piața lemnului este foarte bună în acest an, iar prețul la care Regia vinde lemnul a crescut la circa 116 lei pentru un metru cub, față de 90 de lei anul trecut.

O mare diferență față de companiile austriece active în această piață este legată de faptul că Romsilva nu prelucrează lemnul aproape deloc, astfel că prețurile obținute sunt mult mai scăzute, dar nici nu a investit sute de milioane de euro în fabrici care să afecteze marjele de profitabilitate în perioada de amortizare.

Întrebat despre prețul la care evaluează un hectar de pădure, Solovăstru spune că deși are informații că s-au vândut păduri și cu 500 de euro hectarul, dacă ar fi să ia o valoare medie, aceasta ar fi în jurul a 3.500 de euro la hectar.

În aceste condiții, cele 3,4 milioane de hectare ale Romsilva pot fi evaluate la aproape 12 miliarde de euro, dar profitul net al companiei s-a subțiat simțitor în ultimii ani, în ciuda faptului că procesatorii de lemn au venit mult mai aproape cu fabricile.