Argentina nationalizeaza fondurile de pensii private

Sub presiunea crizei financiare globale si a scaderii preturilor la marfuri, guvernul de stanga al Argentinei pare sa fi gasit o metoda cu totul noua de a supravietui, apeland la resursele sistemului de pensii private, scrie The Wall Street Journal.

Guvernul argentinian a propus nationalizarea pensiilor private, miscare in urma careia acesta ar obtine o mare parte a lichiditatilor de care are nevoie pentru a-si plati datoriile si a evita un faliment national. Propunerea survine in conditiile in care tarile bogate au anuntat noi masuri de combatere a crizei pietelor de credit. Presedintele Argentinei, Cristina Kirchner, a declarat ca actiunea de preluare a sistemului de pensii private este menita sa-i protejeze pe investitori de pierderile generate de turbulentele de pe piata globala. Fondurile din sistemul privat, care este paralel sistemului de stat, sunt administrate de institutii financiare. Sistemul privat detine active in valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari si inregistreaza contributii de aproximativ 5 miliarde de dolari anual. Desi nimeni nu stie cu siguranta ce ar face guvernul cu sistemul privat, economistii spun ca nationalizarea ar permite acestuia sa utilizeze noile contributii pentru a-si acoperi datoriile pe termen scurt ce ajung la maturitate in anii urmatori. Nevoile de finantare ale Argentinei cresc rapid in conditiile in care preturile mafurilor sale de export, cum ar fi soia, sunt impinse in jos de criza financiara. Combinata cu cheltuielile guvernamentale scapate de sub control, reducerea preturilor la marfuri a creat un deficit de aproximativ 10-11 miliarde de dolari in cadrul platilor pe care Argentina trebuie sa le faca in contul datoriilor pana la sfarsitul anului viitor, conform economistilor. Platile provin din datoria restructurata in timpul crizei din 2001 si din obligatiuni emise de autoritatile locale. Problemele din ultimele luni au scos la iveala deficite bugetare in multe tari emergente. Sistemul privat a fost creat ca alternativa la fondurile de pensii de stat in 1994, cand presedintele conservator Carlos Saul Menem conducea Argentina, iar principiile pietei libere erau in voga in America Latina. Tarile din regiune au urmat exemplul Chile, care isi privatizase pensile in 1981. In Argentina, angajatii au optiunea de a plati in conturi individuale administrate de fonduri de pensii, si nu de guvern. Trei milioane de argentinieni au ales aceasta cale. Ei isi pot monitoriza conturile si au un anumit cuvant de spus in ceea ce priveste modul in care fondurile de pensii investesc banii. In urma nationalizarii, se presupune ca sistemul administrat de guvern ar absorbi fondurile private. Sistemul latino-american a contribuit la crearea unor fonduri de rezerva locale care pot finanta pietele de capital sau imprumuta bani pentru proiecte de infrastructura. In Argentina, Mexic si Chile, fondurile de pensii se numara printre cei mai mari jucatori de pe pietele bursiere locale. Principalul indice bursier argentinian Merval a pierdut 12% marti, in mare parte din cauza temerilor ca piata va avea de suferit daca guvernul ar utiliza noile contributii pentru a plati datorii. Directorul asociatiei argentiniene a fondurilor de pensii private, Sebastian Palla, a criticat dur actiunea guvernului. Acesta a aratat ca de la lansare, fondurile au avut un randament mediu anual de 13,9%. Kirchner a descris actiunea drept o incercare de a ajuta angajatii sa treaca peste criza financiara. Valoarea conturilor private din Argentina a scazut in ultimele luni in urma declinului pietei bursiere, spun economistii. Multi nu sunt convinsi insa de acest lucru.  

Un sistem paralel

• Fondurile din sistemul privat, care este paralel sistemului de stat, sunt administrate de institutii financiare.
• Sistemul privat detine active in valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari si inregistreaza contributii de circa 5 miliarde de dolari anual.
• Desi nimeni nu stie cu siguranta ce ar face guvernul cu sistemul privat, economistii spun ca nationalizarea ar permite acestuia sa utilizeze noile contributii pentru a-si acoperi datoriile pe termen scurt.
• Presedintele socialist Christina Kirchner a descris actiunea guvernului drept o incercare de a ajuta angajatii sa treaca peste criza financiara.