Arhitectura: Capitala va scapa greu de arhitectura comunista

Odata cu venirea investitorilor, care in mare parte si-au adus cu ei planurile de constructie gata facute, peisajul a inceput sa se schimbe. Este vorba despre mari centre comerciale, despre hoteluri moderne sau cladiri de birouri impunatoare, care isi stralucesc otelul si geamurile imense peste aceleasi blocuri gri. Insa, libertatea in arhitectura, imaginatia in proiecte importante a intarziat sa apara. Stimulul principal au fost fondurile straine. “Marile proiecte comerciale dezvoltate de fonduri straine de investitii vor cauta sa foloseasca cele mai bune elemente ale arhitecturii din Europa de Vest. Initial, proiectele interne dezvoltate de arhitectii locali vor adopta si ele un stil modern, international, pentru ca acest lucru va fi vazut si perceput ca unul normal pentru un stat emergent care intra in Europa “, spune Richard Cave, director in cadrul companiei de arhitectura Burrows Cave International, cu sediul la Londra.
Dupa parerea lui, putem spera ca, odata cu trecerea timpului, se va naste din acest fenomen o tendinta arhitecturala unica, ce va reprezenta insa un raspuns economic si emotional al unui grup restrans de indivizi, transformare ce ar putea dura chiar si 10 ani. In Bucuresti, peisajul urbanistic este dominat de unele constructii care la vremea lor au reprezentat adevarate puncte de reper pentru arhitecti, niste “varfuri” care au fost treptat ajunse din urma de piata. “Pe piata proiectarii de arhitectura am avut pana acum cateva milestone-uri, cum a fost Opera House, Bucharest Business Park sau Charles de Gaule Plaza, care au fost intr-o oarecare masura imitate, la nivel mai mic, de proiectele care le-au succedat. In momentul de fata piata s-a nivelat si ma astept ca in scurt timp sa avem noi milestone-uri, de tipul unor imobile high-rise de peste P+35 si cartiere intregi cu spatii publice construite”, explica Radu-Petre Nastase, senior partner la Adest Consulting Architecture. Un imobil de tip p+35 implica insa o multime de riscuri. De la structura de rezistenta pana la fatada, metodele folosite va trebui sa acopere un teren inca neexplorat pe piata noastra, respectand in acelasi timp PUG-ul.
Dorinta de a desena dupa modelul clasic al imobilului de birouri american, inalt, otel si aluminiu si fatada de sticla, poate fi explicata la nivel de mentalitate prin faptul ca se doreste o departare cat mai clara de modelul “comunist”, practicat inainte de 1990, si de integrare in peisajul vest-european. Cave spune ca, privita la modul general, piata de arhitectura europeana este reprezentata in proiectele importante de firme de arhitectura internationale, care niveleaza diferentele pregnante dintre diversele piesaje urbane, folosind criterii internationale de design. “La un nivel pur arhitectural, acest lucru elimina la nivel de ansamblu orice fel de diferente culturale sau locale, ceea ce va determina in cele din urma o reactie din partea comunitatilor de arhitecti din statele deja dezvoltate”, spune directorul Burrows Cave International. Faptul ca marii dezvoltatori care au venit pe piata noastra au venit de la bun inceput cu o anumita idee despre produsul final sau cu un model aplicat si pe alte piete a taiat oarecum din libertatea arhitectilor locali. “Adevarata arhitectura se poate face numai atunci cand vorbim despre proiecte datorate comenzii publice, ceea ce la noi aproape ca nu exista. Proiecte de tipul mediateci, universitati publice, licee, gari, aeroporturi majore, ministere, case de cultura, stadioane, piete publice etc. Intr-un proiect privat se stie de la bun inceput suprafata utila necesara sau numarul de niveluri, marja de manevra a arhitectului fiind foarte limitata si se rezuma la crearea unei arhitecturi asa-zis comerciale”, spune Radu-Petre Nastase de la Adest Consulting Architecture.
Problema designului unei cladiri pleaca, dupa cum explica Richard Cave, de la faptul ca trebuie sa tii cont in primul rand de utilitatea ei. “In primul rand este important sa recunoastem faptul ca imobilele comerciale sunt in primul rand “masini de facut bani” si abia apoi imobile destinate publicului”. In acelasi timp, se poate vorbi si despre divizarea pietei de profil in doua sectoare distincte. Pe de o parte se afla firmele care trateaza fiecare proiect in parte, pe de alta parte este vorba despre cele care, din cauza cantitatii mari de munca, sunt nevoite sa aplice standarde similare pentru proiecte comparabile. “Putem vorbi despre firme “brand”, care sunt cunoscute pe piata datorita arhitectilor cu care lucreaza sau care i-au pus bazele si de cele care lucreaza sistematic, automat, zeci de mii de metri patrati, fara a fi preocupate de architectura, folosind sabloane, pe care le adapteaza usor de la un proiect la altul, asa-zisele firme de “proiectare” generalista, care realizeaza de cele mai multe ori o arhitectura modesta pe banda rulanta”, sustine Radu-Petre Nastase. Razboiul dus de noile cladiri cu cele de dinainte de anii ’90 poate lasa insa cicatrici pe “fata” unui oras, fiind destul de multe exemple de cladiri moderne care in loc sa puna in valoare, prin efectul estetic, peisajul urban din care fac parte, creeaza mai mult o stare de confuzie din cauza alaturarii cu cladiri care au o arhitectura depasita moral. Fenomenul este caracteristic tuturor statelor din regiunea Europei Centrale si de Est (ECE), cunoscute mai nou sub titulatura de “Noua Europa”, si reprezinta un pas inainte spre modernism si negarea vehementa a anumitor perioade din trecut. Un rol foarte important in acest sens ar trebui sa il aiba administratia, centrala sau locala, care sa aiba curajul sa dezvolte imobile de interes public cu un design inovativ. Algoritmul investitiilor, observat in cazul statelor din ECE indica insa faptul ca investitiile imobiliare de stat sunt printre ultimele, primele fiind cele comerciale si rezidentiale. “Problema oricarui departament de planificare urbanistica a unui oras este cum sa exerciti un control suficient de mare pentru a preveni cele mai pesimiste scenarii, dar, in acelasi timp, sa reusesti si sa incurajezi si aparitia celor mai bune produse pe care bugetele respectivelor lucrari si arhitectii acestora le pot oferi”, spune Cave.