Artă, sex, crime/ de Stelian Țurlea

Cum veți reacționa dacă vi se va spune că urmează să citiți cel mai șocant thriller de anul acesta? Un thriller psihologic în tradiția „Talentatului domn Ripley”, cu o protagonistă care amintește de Lisbeth Salander? Pe scurt, afirmațiile de mai sus sunt reclama cea mai grozavă pentru un roman într-adevăr șocant, care a apărut la Londra în primăvara acestui an, iar la Editura Litera la sfârșitul primăverii, adică aproape concomitent! Un fascinant roman polițist.*)

L.S. Hilton (Lisa Hilton) este o englezoaică ce și-a petrecut copilăria la Londra, a locuit la New York, Paris și Milano, a studiat istoria artei la Paris și Florența, a lucrat ca jurnalist, critic de artă și prezentator de televiziune și s-a apucat de scris. Are 41 de ani, este extrem de atrăgătoare, foarte răzbătătoare și a avut trei soți. Sunt importante toate aceste amănunte când vorbim despre acest debut literar pentru că foarte multe dintre preocupările în care se presupune că este expertă L.S. Hilton se regăsesc în această carte – acțiunea se petrece la Londra, Roma și Paris, în principal, eroii trăiesc în lumea artei și a caselor de licitații, cumpără și vând tablouri, adevărate sau falsuri, eroina se pricepe la istoria artei, știe să deosebească pictori și curente artistice și să aprecieze și să evalueze o pictură. La restul se pot pricepe mai toți eroii de romane polițiste. Dar priceperea la artă îi dă un farmec aparte lui Judith Rashleigh, o tânără cu un apetit aparte pentru bani, sex și, de la un punct încolo, pentru crimă. E surprinzător cât de multe crime se petrec în roman, cât de multe răsturnări de situație, cu implicarea agenților de poliție din mai multe țări și, firește, și a Mafiei. Pe deasupra, Judith Rashleigh e extrem de inteligentă, capabilă să iasă din toate capcanele pe care i le întind pe cele 300 de pagini nenumărați bărbați care profită sau vor să profite de ea.

„Nimeni nu l-a întrebat pe James Bond ce simte în legătură cu lucrurile pe care le face – afirmă Lisa Hilton într-un interviu. De ce ar fi un pesonaj femeie diferit? De ce n-ar face o femeie ce vrea cu trupul ei, fără să fie nevoită să discute despre emoțiile ei?” Personajul ei este exact asta: vorace în apetit, neinhibată sexual, o self made woman, amintind de celebrul Fifty Shades of Grey, dar în oglindă. De altfel Hilton a fost aclamată deja ca un nou EL James. Anul trecut, când și-a prezentat draftul cărții la Hollywood, a stârnit stupoare, cartea s-a vândut în 36 de țări înainte de a fi tipărită. Și e vorba de o trilogie – mai urmează alte două volume!

Dacă Lisa Hilton a dorit să șocheze, a reușit din plin. „Maestra” n-ar nicio legătură cu Fifty Shades of Grey. Nu e un love story. În cartea lui James o virgină se îndrăgostește de un bărbat dominator, căruia îi face toate poftele sexuale. În Maestra e sex destul, dar iubire deloc. În general în ficțiune, mai ales în polițiste, trupul femeii e torturat fără probleme, dar să vezi că ea, femeia, se bucură de propriul trup e o raritate, mulți sclifosiți înclină să creadă că ar fi dezgustător. Nu este. Cu toate acestea, romanul nu este, spre cinstea lui, un manifest feminist. De fapt, e o carte despre o femeie care refuză să fie victimă. Chiar comițând crime.

Cum vor fi continuările?

*) L.S. Hilton – Maestra. Editura Litera, colecția Buzz Books. Traducere din limba engleză de Livia Olteanu