Arte si meserii

Una dintre cele mai banale imagini dintr-un film SF, comanda unui produs prin computer, a devenit realitate in ultimii ani. ai daca ar fi sa dam crezare expertilor, comertul traditional, cu magazine, vanzatori si casa (cu coada aferenta) se apropie de sfarsit. In locul lui, comertul electronic, care foloseste Internetul ca pe un imens magazin universal, castiga din ce in ce mai mult teren si are sanse sa devina forma dominanta in urmatoarele decenii.

E doar inceputul. Urmeaza robotizarea lumii afacerilor. Exista aproape toata gama de programe capabile sa dirijeze o afacere, incepand cu politica de cadre, productie, aprovizionare, vanzari si, evident, contabilitate. Introducerea acestor programe va fi foarte complicata nu in ultimul rand fiindca ar face inutila o armata de functionari, obligati sa-si gaseasca altceva de lucru. In anii ’60 am auzit protestele vehemente legate de inlocuirea muncitorilor cu roboti pe benzile rulante. Dar robotii au triumfat si lumea a mers mai departe.

Am alaturat intentionat cuvintele arte si meserii in titlu. Acum o vreme, asa se chemau unele scoli profesionale, nu de alta dar respectam meseria si o consideram bratara de aur.

Cunoscutul saptamanal Time a invitat un grup de experti si i-a rugat sa-si dea cu parerea in privinta meseriilor noi si a celor pe cale de disparitie. Cateva concluzii.

Apar meserii la care doar autorii de SF s-au gandit pana acum. De exemplu, ingineria de tesuturi biologice sau mai exact productia de tesuturi si organe la comanda, uneori chiar cu materialul clientului, alteori folosind modele din lumea animala (detaliu picant, porcul este cea mai buna sursa de tesuturi pentru oameni, se pare ca suntem destul de apropiati ca biologie, gurile rele sustin ca ar mai fi si alte asemanari).

Vor fi la mare cautare programatorii de gene, care ar fi fata de geneticienii de azi cam ce ar fi un ceasornicar fata de un potcovar.

La mare pret vor fi minerii, nu cei din subteran, unde vor lucra robotii, ci minerii de informatie, specialisti capabili sa gaseasca date mult mai bine decat actualele masini de cautare.

Cu sanse mari de disparitie: intermediarii in afaceri, precum agentii de asigurari, misitii de bursa si bunuri imobiliare, gospodinele – care vor ceda si ele locul robotilor casnici -, stenografele (ce pacat!) alungate de programe care primesc direct dictare si, cine stie, poate chiar si profesorii, o data cu dezvoltarea tele-educatiei.

Lucrurile merg repede: daca a fost nevoie de 37 de ani pentru a gasi aparate de radio in 50 de milioane de locuinte din Statele Unite, pentru penetrarea Internetului in acelasi numar de case au fost de ajuns doar patru ani!

Copil fiind, am locuit pe o strada minuscula, Fenix, paralela cu strada Miracolelor, ambele legand Cazarmii de Militari. Au disparut toate. Asa cum au disparut si cei care practicau meseriile de ghetar, sifonar, iaurgiu si care se anuntau cu strigatele de rigoare. Nu-i mai auzim.

Acest text apare in Ziarul de duminica, suplimentul cultural al Ziaruli financiar