Ați cerut un nou Cod al muncii. Îl aveți. Acum dați drumul la angajări!

Posibilitatea de a face mai ușor noi angajări (dar și concedieri) va declanșa o creștere a numărului de angajați cu forme legale într-o perioadă scurtă de timp și ar putea readuce încrederea investitorilor străini în România, susține Consiliul Investitorilor Străini (CIS), organizația care a elaborat majoritatea prevederilor preluate de guvernul Boc în actul normativ.

“O piață de muncă flexibilă constituie un punct de atractivitate pentru investitori și apreciem eforturile guvernului în acest sens. În opinia CIS, modificarea Codului muncii reprezintă un pas înainte în adaptarea relațiilor de muncă la actualele condiții din economie. Cu toate acestea, considerăm că dinamica pieței românești și internaționale trebuie continuu monitorizată și reflectată în cadrul legislativ al pieței muncii”, a spus Mariana Gheorghe, CEO al Petrom – cea mai mare companie din România, cu afaceri de 4,4 miliarde de euro anul trecut – și președinte al CIS.

Curtea Constituțională va discuta miercuri constituționalitatea noului Cod al muncii – unul dintre cele mai controversate proiecte legislative din ultimii ani – care va intra în vigoare la 30 de zile după publicarea în Monitorul Oficial.

“Credem că trebuie acordată o atenție sporită jurisprudenței și procedurilor legislative care reglementează litigiile de muncă. Continuarea îmbu­nătățirii prevederilor Codului muncii este importantă pentru că piața muncii reprezintă un criteriu de decizie major din punctul de vedere al investitorilor, fie români sau străini”, a mai spus Mariana Gheorghe. Petrom, care are în prezent circa 25.000 de angajați, a concediat peste 13.000 de salariați în ultimii șase ani, aceasta fiind una dintre compani­ile locale cu cele mai multe procese de muncă cu angajații (6.500 la nivelul anului 2009).

Niciunul dintre membrii boardului CIS nu a răspuns concret la întrebarea ZF privind numărul de noi angajări pe care intenționează să le facă în următoarea perioadă ca urmare a aplicării noilor prevederi din Codul muncii.

“Aprobarea noului cod este un semnal bun pentru investitori, întrucât va duce la flexibilizarea pieței muncii, permițând acesteia să se adaptaze mai bine nevoilor economiei, în general, și ale investitorilor, în mod particular. De asemenea, adoptarea actului normativ în această formă va duce la păstrarea avantajelor competitive ale României în ceea ce privește atragerea de investiții străine și exporturile”, a spus Frank Hajdinjak, CEO al E.ON România și membru în boardul CIS.

Cu toate că CIS este inițiator al proiectului și a reușit să-l convingă până și pe președintele Traian Băsescu sau pe premierul Emil Boc de necesitatea schimbării legislației muncii, șefii marilor companii membre în CIS nu au ieșit public să apere proiectul, lăsând totul pe seama ministrului muncii și a premierului Boc. Astfel, investitorii străini au pasat responsabilitatea, dar și criticile, pe umerii premierului Emil Boc, pentru că nu au ieșit cu date clare prin care să exemplifice necesitatea schimbării legislației, lăsând opoziția să afirme că angajații români vor ajunge “sclavi”.

În Germania însă, care a schimbat Codul muncii în urmă cu 6-7 ani, s-a reușit flexibilizarea pieței prin introdu­cerea la scară largă a contractelor tem­porare de muncă (ceea ce a dus la cea mai mică rată a șomajului din ulti­mii 18 ani – după doi ani de criză – și la una dintre cele mai mari rate ale ocupării din Europa), în timp ce în Spania, recunoscută pentru legislația rigidă în domeniul muncii, rata șoma­jului a ajuns la 20% și la 43% în rândul tinerilor. Investițiile străine directe s-au redus de aproape patru ori în perioada 2008-2010, potrivit BNR, ajungând anul trecut la o valoare de 2,5 miliarde de euro, față de 9 miliarde de euro înregistrate în 2008. “Flexibilizarea pieței muncii este o condiție sine qua non pentru un investitor. Foarte mulți angajatori erau ne­mulțumiți pentru că, atunci când iden­tificau un angajat incompetent,nu-l puteau da afară. Noul Cod al muncii aduce un atu noilor investito­rilor care vor să vină în România”, este de părere omul de afaceri Jean Valvis, care are businessuri în industria vinului și pe piața apelor minerale, unde a revenit cu brandul Aqua Carpatica.

Reprezentanții CIS au spus că, dacă se va aproba forma proiectului de modificare a legislației muncii propusă de ei, se vor crea aproximativ 90.000 de noi locuri de muncă, ca urmare a flexibilizării legislației.

“Estimările CIS legate de numărul de locuri de muncă au fost construi­te luând în calcul o eventuală imple­men­­tare a tuturor propunerilor sale de mo­dificare a Codului muncii. Având în vedere faptul că doar o parte dintre aceste propuneri au fost preluate în for­ma actuală a proiectului, o nouă eva­luare este necesară pentru a calcula im­pac­tul estimat”, a mai spus Mariana Gheorghe.

Și jucătorii din recrutare, care au businessuri de milioane de euro gene­rate mai ales din activitățile de “închi­riere” de angajați pentru ma­rile compa­nii exportatoare – precum Dacia sau Nokia – spun că se observă un interes cres­cut al angajatorilor pentru noi re­crutări, care este influențat și de noua legislație.

“Creșterea cererii pentru angajați temporari a fost susținută în ultima pe­rioadă, mai ales pentru că firmele nu au planuri pe perioade lungi de timp. Cred totuși că va crește numărul de angajări temporare. Deși oamenii sunt încă reti­cenți în ceea ce privește acceptarea de colaborări pe perioadă determinată, tot mai mulți tineri – care au încercat să se angajeze mult timp și nu au reușit – au acceptat să lucreze temporar, chiar și pe poziții nespecia­lizate”, susține Monica Dona, Human Capital Consultant în cadrul firmei de recrutare Lugera & Makler, lider de piață în 2009, cu afaceri de peste 21,5 milioane de euro. În prezent, Lugera & Makler gestionează 6.700 de salariați în regim temporar.