Au inceput sa curga creditele

Bancile si-au deschis seifurile. In primele cinci luni ale acestui an au dat cu 33% mai multe credite neguvernamentale in lei si valuta, decat in aceeasi perioada a anului trecut.

Doar in luna mai cresterea in termeni reali a creditului in lei a fost de 8,8% comparativ cu mai 2002, aceasta si ca urmare a unui declin al imprumuturilor acordate de banci in acea luna.

La nivelul anului trecut, cresterea reala a creditului pentru firme si populatie a fost de 28,9%. Creditul devine, in sfarsit, o alternativa de plasament interesanta pentru banci, o data cu scaderea randamentelor la titlurile de stat, de exemplu.

O pondere importanta in cresterea creditului in lei vine din imprumuturile pentru consum si din creditul ipotecar, insa chiar si asa nivelul este inca nesemnificativ fata de potentialul pietei de retail.

In cazul firmelor, multe nu s-au lasat convinse sa treaca pe creditul in lei si au continuat sa prefere creditul in valuta, respectiv in euro, cumparand euro cat a fost scump, astfel incat exercitiul financiar sa iasa mai ieftin pe masura ce moneda europeana mai slabeste. Situatia s-ar putea schimba insa in conditiile in care BNR opteaza pentru o depreciere mai mare a leului.

“Cresterea creditului este destul de mare daca ne uitam la ritmurile din anii precedenti (21% in 2001, 29% in 2002). In a doua parte a anului s-ar mai putea domoli, insa tot ar putea depasi 30% la nivelul intregului an”, spune Mihai Bogza, viceguvernator al BNR.

Cum insa in toamna se asteapta reluarea trendului de scadere a dobanzilor la lei, ar putea urma un nou val de credite in moneda nationala, in special pentru consum. In perioada ianuarie-mai 2003, bancile au dat cu nu mai putin de 51,5% mai multe credite in lei (in termeni reali).

“Nu vedem ceva amenintator in aceasta dinamica a creditului, insa ne face sa ne uitam cu mai multa atentie al contul curent. Va trebui sa facem ceva cu cursul de schimb”, spune Bogza.

Mai ingrijoratoare este mentinerea unei cresteri substantiale a creditului in valuta. Exprimata in lei, aceasta a fost de 14,5% in primele cinci luni ale anului, ca urmare a deprecierii accentuate a leului fata de euro.

Spectaculoasa in sine, dinamica inregistrata de creditul neguvernamental nu inseamna inca si un nivel foarte mare al creditarii, baza de raportare din anii precedenti fiind foarte mica. Iar daca bancile continua sa ramana prudente, este chiar binevenita, in conditiile in care ponderea creditului in PIB de-abia a atins 12% la sfarsitul anului trecut.

Cresterea creditului da batai de cap bancii centrale in masura in care finantarea se duce pe importuri, care deja au ridicat deficitul comercial pe primele cinci luni ale anului la peste doua miliarde de dolari. Daca importurile sunt pentru retehnologizare, acestea se pot vedea pe termen mediu in cresteri de productie si productivitate. In aceasta perioada, importurile de masini si echipamente au crescut cu 45,1% in dolari (17,9% in euro). Exista insa si un volum mare de importuri pentru consum.

In rest, tine de banci sa stea cat mai departe de sectoarele nerestructurate ale economiei, care nu pot decat sa creasca ponderea creditelor neperformante din portofolii. In primele luni ale anului a avut loc o usoara crestere a creditelor indoielnice si cu intarzieri la plata, insa BNR considera ca nu exista riscuri atat timp cat acestea raman sub 5% din totalul capitalului propriu al bancilor. La sfarsitul primului trimestru, pondere ajunsese la 3,4%.

Toata primavara, BNR a indemnat bancile sa creasca rapid creditul, mai ales ca sunt destui bani pe piata, cu toata actiunea de sterilizare a bancii centrale. Insa numai in conditii prudentiale.
razvan.voican@zf.ro