Austeritatea pune Germania pe curs de coliziune iminentă cu Grecia

Germania pare hotărâtă să încura­jeze excluderea Greciei din zona euro, înfuriată că statul elen preferă să ascundă sub limbă pastila austerității prescrisă ca tratament pentru datoria uriașă și economia necompetitivă. Refuzul de săptămâna trecută al miniștrilor de finanțe din zona euro de a aproba noi fonduri de bailout pentru Atena susține această idee, scrie presa internațională.

Germanii vor ca Grecia să iasă din zona euro, iar acest mesaj se desprinde clar din refuzul miniș­trilor de finanțe din zona euro de a respinge oferta Atenei de noi măsuri de austeritate în schimbul unui nou pachet de bailout. În ultimele zile, politicienilor greci, presați de protestele de stradă de amploare și de o serie de greve care au paralizat anumite sectoare economice, le-a fost foarte dificil să ajungă la un compromis privind măsurile de austeritate cerute de finanțatorii internaționali. Atenei i se cere acum mai mult, iar Berlinul, dar și alte state nordice excedentare, vor mai mult ca niciodată porție întreagă acum când criza grecească a făcut ravagii printre ratingurile suverane din Europa, notează publicația britanică. Atitudinea Germaniei se poate explica prin “tradiția” Greciei de face promisiuni pe care nu le respectă.

Măsurile de austeritate cerute de finanțatorii internaționali ai Greciei în schimbul noului pa­chet de bailout, oficial de 130 mld. euro, cuprind redu­ceri de personal în aparatul de stat, de pensii și salarii echivalente cu 3,3 mld. euro. Salariul minim ar urma să fie redus în general cu 22% și cu 32% în cazul persoanelor cu vârsta sub 25 de ani, potrivit Ekathimerini. Măsurile au fost deja aprobate de guvern, dar cu un preț. În doar două ore, premierul grec Lucas Papademos și-a văzut cinci miniștri de­mi­­sionând.

“Dacă vrem salvarea Greciei și un viitor al țării în zona euro, în Europa, trebuie să fa­cem orice pentru a obține aprobarea programului de bailout. Costurile sociale ale acestui program vor fi limitate comparativ cu dezastrul economic și social care ar urma dacă nu ar fi adoptat”, a de­clarat Papademos. Intrarea Greciei în default ar însemna oprirea plății salariilor și pensiilor și închiderea spitalelor, a școlilor și afacerilor.

În schimbul fondurilor de bailout, Atena trebuie să obțină totodată acceptul creditorilor privați pentru reevaluarea în scădere cu 70% a datoriilor de 200 miliarde euro deținute de aceștia. Comisarul european pentru afaceri economice și monetare Olli Rehn a declarat că acordul este ca și finalizat.

Fără fonduri noi, Grecia riscă să intre în incapacitate de plată în martie, când are de rambursat datorii de 14,5 miliarde euro.

Germania cere și mai multă austeritate

Ministrul german de finanțe Wolfgang Schaeuble a declarat că Grecia este pe cale să rateze țintele bugetare și că trebuie să facă mai mult pentru a-și respecta angajamentele. Oficialul a subliniat că planurile actuale ale Atenei ar reduce datoria elenă de la 160% din PIB la 136% din PIB până în 2020. Al doilea program de bailout se bazează pe un nivel de 120% al datoriei, scrie Bloomberg. Ministrul elen de finanțe apreciază că noul pachet de sprijin ar putea ajunge la 145 miliarde euro pentru a acoperi și nevoia de finanțare a băncilor.

Agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s, cea care a tăiat ratingul de top al SUA și al Franței, a avertizat că Grecia nu va reuși, probabil, să ajungă la un nivel sustenabil al datoriei dacă se mulțumește cu o reducere de 70% a valorii obligațiunilor deținute de investitorii privați.

The Guardian se întreabă dacă nu cumva Grecia este împinsă până la punctul în care să respingă cerințele finanțatorilor și să decidă că viața ar fi mai ușoară în afara zonei euro. Acest deznodământ al crizei ar fi un rezultat bun pentru cancelarul german Angela Merkel, oficialul putând susține că a făcut tot ce s-a putut pentru a ajuta Grecia, care a decis de bunăvoie să renunțe la euro.

Din ce speră Grecia să obțină economiile cerute de finanțatorii internaționali

• reducerea cu un miliard de euro a cheltuielilor cu medicamentele;

• reducerea cu 600 mil. euro a cheltuielilor cu apărarea și armata;

• desființarea a 550 de posturi de viceprimar, ceea ce ar aduce economii de 30 milioane euro;

• reduceri de 400 mil. euro în cheltuielile programului public de investiții;

• tăierea cu 22% a salariului minim. Pentru persoanele cu vârste de sub 25 de ani, reducerea va fi de 32%;

• reducerea cu 2% a contribuțiilor la ajutoarele sociale;

• renunțarea la organizațiile care asigură locuințe cu fonduri de la stat;

• restructurarea sistemului bancar;

• măsuri de descurajare a evaziunii fiscale, scrie Ekathimerini.