Autoritatile admit: imprumutul extern nu mai e doar o centura de siguranta

Banii din imprumutul extern nu mai sunt dintr-o data doar o masura de precautie, ci o necesitate. Investitiile trec pe planul doi, dupa cheltuielile cu salariile si pensiile.

Presedintele Traian Basescu si premierul Emil Boc au pus pentru prima data problema ca imprumutul extern ar putea fi folosit si pentru plata salariilor si pensiilor, ceea ce indica gravitatea situatiei colectarii veniturilor bugetare. Aceasta este prima data cand cei mai inalti oficiali ai statului admit ca acest imprumut era o necesitate urgenta in contextul scaderii economice, contrazicand astfel afirmatiile initiale potrivit carora acest imprumut este doar „o centura de siguranta”. Executivul estimeaza o crestere a veniturilor bugetare anul acesta de 7%, pana la 174 mld. lei, insa pe primul trimestru incasarile la bugetul statului au scazut cu 7%. Banii de la Comisia Europeana (CE) vor putea fi folositi, „in cazuri exceptionale”, in functie de evolutia crizei economice, si pentru salariile si pensiile mici, a declarat Basescu saptamana trecuta. Premierul a declarat ca spera ca acesti bani sa fie folositi pentru investitii. „Acesti bani sunt dedicati pentru sustinerea deficitului pe componenta investitionala si ceea ce speram cu totii este sa nu fim nevoiti ca din banii acestia de investitii sa ducem mai tarziu bani spre pensii si salarii. Deci, noi speram ca economia sa nu ne puna intr-o astfel de situatie si sa ajungem acolo”, a declarat Boc, citat de Mediafax. Romania va primi, pe langa cele 13 mld. euro de la FMI destinati bancii centrale, si peste 5 mld. euro de la CE, bani care se vor duce la Ministerul de Finante pentru a acoperi deficitul bugetar. „Banii acestia cu siguranta vor finanta si bugetul pensiilor. In toti anii de dupa ‘90 fondul de pensii a fost pe deficit si a trebuit finantat intr-o forma sau alta. Banii nu au eticheta si nici nu conteaza pentru ce cheltuieli vor fi folositi. Da, ar fi ideal ca deficitul sa fie unul mic, acoperit din venituri, iar banii de la UE sa mearga spre investitii. Asta e o poveste”, considera analistul financiar Dragos Cabat. In ceea ce priveste cheltuielile cu salariile personalului din domeniul public, vor deveni o povara grea, in contextul in care veniturile la bugetul statului vor fi mai mici decat asteptarile. „Primul trimestru a fost si sper sa fie atipic. Au fost scaderi masive ale productiei, ale cifrelor de afaceri, scaderi care s-au reflectat si la bugetul statului. Acum cert este ca economia noastra incepe sa-si revina de la luna la luna. Se vad cresteri, departe de nivelul de anul trecut, dar exista sentimentul pe pietele externe ca se va iesi din recesiune, exista deja o abordare mult mai pozitiva. In contextul acesta, este de asteptat ca economia sa inceapa sa-si revina, dar ramane insa problema de fond: avem un sector public de stat ineficient si suprapopulat cu angajati”, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. El apreciaza ca practic tot ceea ce castigam din revenirea economiei, riscam sa pierdem din ineficienta sectorului public, situatie care ar face dificila iesirea din criza. „Mai devreme sau mai tarziu, aceste cheltuieli publice cu salariile care se acumuleaza si care nu au niciun sens, vor fi o problema. Tot ceea ce castigam din faptul ca economia incepe sa se miste riscam sa pierdem cu sectorul public, cu balastul creat prin angajari facute fara sens si prin salariile foarte mari ale unor bugetari. Este o problema pe termen mediu si lung, ea poate nu va izbucni pe termen scurt, dar este o presiune care va fi permanenta”, mai spune Pogonaru, adaugand ca legea salarizarii unice este o solutie.