Autoritatile incearca sa mentina facilitatile pentru zonele libere

Romania intentioneaza sa solicite in cadrul negocierilor cu Uniunea Europeana, la capitolul Concurenta, doua perioade de tranzitie pentru zonele libere si pentru zonele defavorizate in care sa mentina o serie de facilitati pentru firmele care activeaza in astfel de zone, a anuntat ieri Ministerul Integrarii.
Astfel, autoritatile propun ca in cazul companiilor care isi desfasora activitatea in zonele libere, pe parcursul perioadei de tranzitie, acestea sa beneficieze de o scutire de la plata redeventei catre administratiile zonelor libere. Nivelul ajutorului de stat nu poate sa depaseasca 50%, respectiv 65% din investitia realizata. In calculul intensitatii ajutorului de stat se vor lua in considerare doar ajutoarele primite dupa 2 ianuarie 2003, data intrarii in vigoare a Regulamentului Consiliului Concurentei.
In ceea ce priveste zonele defavorizate, Romania intentioneaza sa solicite o perioada de tranzitie pentru scutirea de la plata impozitului pe profit pe toata durata existentei zonei defavorizate.
In 2008, conform actelor normativ care au stabilit modul de functionare a zonelor defavorizate, isi vor inceta existenta trei zone defavorizate, in 2009, alte 22, iar in 2010, ultimele 3 zone defavorizate.
Si pentru acestea, ajutorul de stat nu poate depasi 50% pentru intreprinderile mari si 65% pentru IMM-uri din costurile eligibile cu investitia realizata.
In calcularea ajutoarelor de stat, se va tine cont de Regulamentul Consiliului Concurentei privind ajutorul de dezvoltare regionala, intrat in vigoare in data de 2 ianuarie 2003. Acesta stabileste, printre altele, ca intensitatea maxima a ajutorului de stat pentru dezvoltare regionala nu poate depasi 50% pentru intreprinderile mari si 65% din intreprinderile mici si mijlocii din costurile eligibile cu investitia realizata.
?Trebuie sa argumentam foarte bine de ce avem nevoie de o perioada mai indelungata pentru ajutoarele de stat in zonele libere si defavorizate, ce oportunitati reprezinta acestea pentru economia Romaniei si de ce sunt acestea necesare. De asemenea, este necesar sa aratam modul in care ajutoarele de stat oferite companiilor care activeaza in aceste zone vor fi compatibilizate cu acquis-ul comunitar. Negocierile nu sunt simple. Timpul ramas este scurt”, a declarat Vasile Puscas, negociatorul- sef cu Uniunea Europeana, in cadrul consultarilor pe care le-a avut cu reprezentantii Consiliului Concurentei, ai Ministerului Finantelor, Ministerului Transportului si Ministerului Afacerilor si Internelor privind acordarea unor ajutoare de stat in zonele libere si defavorizate.
Concurenta este unul dintre cele mai dificile capitole pe care Romanie le mai are de negociat cu Uniunea Europeana. Discutiile se poarta pe marginea modului in care sunt acordate ajutoarele de stat (fie ca este vorba de subventii, scutiri sau reesalonari la plata). In Uniune, ajutoarele de stat sunt permise, dar ele sunt acordate dupa un criteriu strict. Romaniei i s-a atras de nenumarare ori atentia ca acorda prea multe ajutoare de stat, si nu intotdeauna justificat, ceea ce conduce la distorsionarea concurentei. Romaniei i se cere sa vina cu planuri viabile pentru reforma siderurgiei – si aici se stie clar ca Uniunea este nemultumita de de subventiile acordate Sidex si altor companii. De asemenea, Comisia considera prea mari ajutoarele acordate zonelor defavorizate.
Numarul notificarilor transmise Consiliului Concurentei privind acordarea de ajutoare de stat a crescut de la an la an, iar pe primele noua luni din 2004 institutia a emis 62 de decizii carora li se mai adauga alte 11 aflate in curs de verificare. Astfel, numarul deciziilor va creste la 73, fata de 68  in 2003. Anul trecut, valoarea totala a ajutoarelor de stat autorizate de Consiliul Concurentei a fost de 1,25 miliarde euro, adica aproximativ 2,5% din PIB.

Piata racoritoarelor, la control
Consiliul Concurentei va analiza piata apelor minerale si a bauturilor racoritoare din Bucuresti si judetul Ilfov, pentru a identifica eventualele practici anticoncurentiale, tendinte de concentrari economice si restrictii la accesul pe piata.
Reprezentantii Consiliului au inceput deja actiunea de culegere de date si informatii de la producatorii si importatorii cu sediul social in Bucuresti si Ilfov.
“Informatiile furnizate vor fi utilizate pentru a analiza piata acestor produse, urmarindu-se formarea unei imagini de ansamblu. De asemenea,  pe baza acestui studiu se vor putea identifica eventualele practici anticoncurentiale,  tendinte de concentrari economice, restrictii din punct de vedere al accesului pe piata”, anunta reprezentantii Consiliului Concurentei.
Reprezentantii din industria bauturilor racoritoare confirma ca li s-au solicitat date de catre Concurenta.
“Am fost informati despre aceasta analiza a Consiliului Concurentei si ni s-au solicitat o serie de date. Sunt foarte interesat sa vad rezultatul final al analizei, mai ales in aceea ce priveste practicile anticoncurentiale”, a spus Octavian Cretu, presedintele imbuteliatorului de apa minerala si sucuri carbogazoase Romaqua.
Datele incluse in studiu se refera la categoriile de produse fabricate sau importate, cum ar fi ape minerale, sucuri carbonatate si necarbonatate, bauturi energizante si nectaruri din fructe, marcile sub care sint comercializate, precum si modul de realizare a distributiei si natura raporturilor comerciale intre producatori si importatori, pe de o parte, si distribuitori, de cealalta parte.
Inspectorii de concurenta au solicitat informatii despre anul 2003 si primul semestru al acestui an. “Am fost informat in legatura cu acest studiu al Consiliului Concurentei si stiu ca au avut loc deplasari la sediul imbuteliatorilor. Nu stiu insa care ar putea fi rezultatul final”, a spus la randul sau Peter Elek, presedintele Societatii Nationale a Apelor Minerale (SNAM).
De asemenea, analiza Consiliului Concurentei include informatii despre volumul vanzarilor pe categorii de produse, preturile practicate si evolutia acestora, cota de piata detinuta de firme pe piata romaneasca a apelor minerale si a bauturilor racoritoare, precum si factorii care influenteaza intrarile pe aceste piete.
Unii reprezentanti ai industriei spun ca exista producatori mici care profita de lipsa de informatii a consumatorilor, comercializand produse care au alt continut decat cel indicat pe eticheta. De asemenea exista voci care afirma chiar ca unii jucatori mari de pe piata apeleaza la practici anticoncurentiale. Bauturile racoritoare sunt o piata de circa 2 mld. litri anual, fiind evaluata la peste 500 mil. euro pe an. (Georgiana Stavarache)
miruna.lebedencu@zf.ro